Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Actualitate

Cutremurul de 4,8 din Vrancea a afectat Bucureștiul. Inginerul Matei Sumbasacu avertizează asupra vulnerabilității clădirilor

Un seism de magnitudinea 4,8 a fost resimțit în Capitală, ridicând semne de întrebare privind siguranța imobilelor vechi și a celor construite în anii '50-'70.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Cutremurul de 4,8 din Vrancea a afectat Bucureștiul. Inginerul Matei Sumbasacu avertizează asupra vulnerabilității clădirilor
Foto: Adevărul

Cutremurul de magnitudinea 4,8 produs luni în zona Vrancea a fost resimțit și în București, provocând o scurtă întrerupere a liniilor telefonice. Acesta a fost cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii doi ani, conform datelor furnizate de INFP. Deși magnitudinea a fost relativ mică, evenimentul a generat discuții privind pregătirea infrastructurii și rezistența clădirilor din Capitală în cazul unui seism major.

Inginerul constructor Matei Sumbasacu consideră că întreruperea liniilor telefonice din București a fost probabil o anomalie cauzată de volumul mare de apeluri. El a explicat faptul că un seism de 4,9 este de aproximativ o mie de ori mai mic decât unul de 6,9 și de două mii de ori mai mic decât unul de 7. Matei Sumbasacu a menționat că intervenția ISU București în Centrul Vechi face parte din planul de acțiune standard pentru orice tip de seism.

Deși sistemele de intervenție au evoluat semnificativ față de anul 1977, Matei Sumbasacu avertizează că vulnerabilitatea structurală a clădirilor este acum mai mare. Fondul construit include imobile ridicate înainte de cutremurul din 1940, care au supraviețuit miraculos, dar sunt extrem de slăbite. Majoritatea acestor clădiri au primit doar reparații de suprafață după seismul din 1977, fără o consolidare reală a structurii.

În ceea ce privește zonele de risc, Matei Sumbasacu afirmă că este dificil de stabilit exact unde se va simți un cutremur mai puternic. Mișcarea seismică este influențată de structura subsolului, iar straturile de pământ diferă de la o zonă la alta, putând amplifica sau diminua intensitatea. Lipsa unor studii suficiente face imposibilă o concluzie certă despre hazardul seismic în fiecare sector al orașului.

Inginerul estimează că la următorul cutremur major, clădirile construite în anii ’50, ’60 sau ’70 ar putea suferi avarii grave sau prăbușiri. Aceste imobile au deficiențe de proiectare, au îmbătrânit și nu au beneficiat de mentenanță corespunzătoare, fiind deja afectate de seismul din 1977. Matei Sumbasacu a subliniat că impactul mare poate apărea și în cartierele dormitor, nu doar în zona centrală.

În ceea ce privește proiectele noi, normele de proiectare din România sunt foarte stricte, ceea ce ar trebui să garanteze siguranța. Totuși, Matei Sumbasacu a precizat că nicio clădire nu poate fi proiectată să fie 100% invulnerabilă, existând întotdeauna o marjă de excepție de 0,01%. În cazurile de corupție, unde nu se respectă proiectul sau nu există diriginți de șantier, pot apărea colapsuri structurale.

Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs luni în zona seismică Vrancea, la ora 11.52 și la adâncimea de 124,1 kilometri. Conform informațiilor furnizate de INFP, acesta a fost cel mai puternic seism din ultimii doi ani. ISU București-Ilfov a confirmat că nu au fost înregistrate apeluri de urgență și că au fost efectuate patrulări în Centrul Vechi pentru verificarea eventualelor dărămături.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Actualitate