Debitul fluviului Dunărea rămâne la un nivel critic, fiind în prezent sub jumătate din media multianuală înregistrată pentru luna septembrie. Datele hidrologice recente indică o scădere semnificativă a volumului de apă, iar prognozele emise de specialiști sugerează că nivelul fluviului va continua să scadă până la sfârșitul lunii curente. Această evoluție este monitorizată constant de autorități din cauza impactului pe care îl poate avea asupra infrastructurii și mediului.
Conform diagnozei și prognozei INHGA-CNPH, debitul înregistrat la Baziaș este de 1.600 mc/s, ceea ce reprezintă o valoare cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală de 3.800 mc/s pentru septembrie. Situația pare să se deterioreze în perioada următoare, deoarece prognoza pentru zilele ce urmează indică o scădere suplimentară a debitului, care ar putea ajunge la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie. Monitorizarea acestor variații este esențială pentru gestionarea resurselor.
La Porțile de Fier, situația debitelor este comparabilă cu cea de la intrarea în țară. Debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi este de 1.550 mc/s, în timp ce măsurătorile instantanee efectuate la ora 06:00 au indicat valori diferite pentru cele două stații. Mai exact, la Porțile de Fier 1 s-au înregistrat 905 mc/s, în timp ce la Porțile de Fier 2 debitul defluent a fost de 1.532 mc/s, reflectând dinamica actuală a fluxului de apă prin acest sector.
Fenomenul de scădere a debitului nu este limitat la teritoriul României, afectând întreg fluviul și țările riverane. În Serbia, la Novi Sad s-a raportat un debit de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan valoarea a fost de circa 860 mc/s. În Bulgaria, nivelurile înregistrate la diferite stații au oscilat între 1.400 și 1.570 mc/s. Oficialii de la Apele Române Jiu subliniază că această situație are implicații directe asupra navigației, transportului, ecosistemelor și alimentării cu apă.
Reprezentanții Apele Române Jiu au explicat faptul că un debit scăzut depășește simpla cifră dintr-un buletin hidrologic, având un impact real asupra gestionării resurselor de apă. Autoritățile urmăresc evoluția nivelurilor pentru a adapta deciziile de gospodărire a apei la condițiile din teren. Monitorizarea permanentă este necesară pentru a proteja activitățile economice și ecosistemele afectate de deficitul de apă, asigurând o reacție adaptată la noile date hidrologice care apar.
Scăderea debitului Dunărei are consecințe directe și asupra sectorului energetic. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, Centrala Cernavodă este oprită încă din perioada verii. Această situație evidențiază dependența infrastructurii energetice de cantitatea de apă disponibilă pentru procesele tehnologice, transformând deficitul hidrologic într-o problemă de securitate și stabilitate a resurselor utilizate în producția de energie.