Debitul Dunării la secțiunea Baziaș, punctul de intrare în țară, va rămâne staționar în următoarele trei zile. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), cantitatea de apă va fi de 1.350 mc/s. Ulterior, se estimează o scădere ușoară a acestui nivel, care va ajunge la valoarea de 1.250 mc/s până în data de 8 octombrie, conform datelor oficiale.
Analiza prognozei arată că nivelul de apă de la intrarea în țară va fi semnificativ mai mic decât valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. Valoarea estimată de 1.250 mc/s pentru începutul lunii octombrie se situează mult sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 mc/s. Această diferență subliniază o perioadă de scăzut de debit pe acest sector al fluviului.
În ceea ce privește zonele din aval de Porțile de Fier, prognoza indică o tendință generală de scădere a debetelor. Există însă o singură excepție menționată în raportul INHGA, și aceasta vizează primele două zile ale intervalului de prognoză. În acest interval scurt, debitele vor rămâne relativ staționare pe sectorul cuprins între Brăila și Tulcea, înainte de a urma scăderile prevăzute.
Situația debitelor de pe Dunăre a avut deja consecințe majore asupra sistemului energetic național în perioada recentă. Debitele au atins cele mai mici valori din istorie în timpul verii acestui an, fapt ce a impus măsuri de urgență. Din cauza acestor valori extrem de scăzute, s-a produs închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care contribuiau la producție.
Această operațiune de oprire a reactoarelor a afectat capacitatea de producție, deoarece acestea asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării. Scăderea debitului de apă este un factor critic pentru funcționarea reactoarelor, deoarece acestea depind de cantitatea de apă utilizată pentru răcire. Monitorizarea constantă a nivelurilor de apă rămâne esențială pentru stabilitatea rețelei electrice naționale.
Monitorizarea debitelor fluviilor este un proces continuu realizat de autorități pentru a evalua riscurile hidrologice și impactul asupra infrastructurii. În România, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor gestionează aceste date pentru a oferi avertizări timpurii. Informațiile despre nivelul apelor sunt vitale atât pentru gestionarea resurselor de apă, cât și pentru planificarea strategică în sectoarele energetic și agricol.