Debitul Dunării la intrarea în România urmează să înregistreze o creștere în perioada următoare, însă nivelul apei va rămâne semnificativ sub media multianuală pentru luna noiembrie. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 31 octombrie - 7 noiembrie 2026, debitul în secțiunea Baziaș va ajunge la 1.800 mc/s. Această valoare este mult sub media obișnuită de 4.700 mc/s înregistrată pentru această lună.
În zona de aval a Porților de Fier, se estimează că debitele vor fi, la rândul lor, în creștere. Totuși, pe sectorul Cernavodă-Tulcea, nivelul apei va rămâne relativ staționar în prima zi a intervalului analizat. Prognoza trimestrială pentru întreaga lună noiembrie indică o oscilație a debitului Dunării între un minim de 1.400 mc/s și un maxim de 2.000 mc/s, confirmând un regim al apelor mult sub normalul sezonier.
Pe lângă situația Dunării, există riscuri majore pentru râurile din sudul țării din cauza precipitațiilor prognozate. În primele trei zile ale perioadei, debitele medii zilnice vor crește pe cursurile de apă din această regiune. Hidrologii de la INHGA avertizează că ploile pot provoca scurgeri importante de apă de pe versanți, torenți și pâraie, generând viituri rapide și inundații locale pe bazinele superioare și mijlocii.
În a doua parte a săptămânii, debitele de pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sudul țării vor continua să crească. În restul regiunilor, nivelurile apelor vor rămâne relativ staționare. Pentru luna noiembrie, regimul general al apelor este estimat între 30% și 50% din mediile multianuale, cu excepția unor bazine precum Vișeu, Someșul Mare sau Prahova, unde valorile ar putea atinge 50%-80%.
Cele mai mici valori ale debitului sunt estimate pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, unde nivelul va fi sub 30% din media obișnuită. Pe de altă parte, bazinele hidrografice Moldova, Bistrița, Trotuș, Olt, Buzău, Prut și Siret vor înregistra valori mai ridicate față de restul țării. Această distribuție neuniformă a debitelor reflectă variațiile de precipitații estimate pe diferite suprafețe de captare.
Scăderea debitului Dunării are consecințe directe asupra infrastructurii energetice naționale. În perioada verii anului curent, debitele extrem de mici au dus la oprirea celor două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această situație a afectat capacitatea de producție, având în vedere că centrala asigură aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României, o componentă critică pentru stabilitatea sistemului energetic.