Debitul Dunării la intrarea în țară, la secțiunea Baziaș, va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului de prognoză. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a acestuia până la nivelul de 1.650 mc/s, conform datelor emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). În ciuda acestui trend ascendent, valorile rămân sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s, conform prognozei pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026.
În zona de aval a Porților de Fier, debitele vor înregistra, în general, o tendință de creștere pe parcursul perioadei monitorizate. Totuși, există o excepție în prima parte a intervalului, când debitele vor rămâne relativ staționare pe sectorul Brăila – Tulcea. Pentru întreaga lună septembrie, hidrologii au calculat în cadrul prognozei trimestriale că debitul maxim al Dunării va fi de 1.800 mc/s, în timp ce debitul minim estimat este de 1.400 mc/s.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice vor prezenta o stabilitate relativă pe întreaga durată a prognozei. Totuși, experții hidrologi avertizează că există posibilitatea unor creșteri de niveluri și de debite pe anumite râuri situate în zonele de deal și de munte. Aceste variații sunt estimate ca având o probabilitate mai mare de apariție la mijlocul intervalului, fiind cauzate de precipitațiile prognozate și de efectul de propagare a acestora.
Regimul hidrologic din luna septembrie 2026 va fi caracterizat de valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Valorile vor fi mai ridicate, între 50% și 80%, pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și pe bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței. În schimb, pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea, debitele vor fi mai mici, sub pragul de 30%.
Nivelul debitului Dunării are o importanță strategică și pentru piața energiei din România. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a menționat recent că centrala de la Cernavodă, care este momentan oprită, va putea fi repornită abia spre sfârșitul lunii septembrie. Această situație este strâns legată de disponibilitatea resurselor hidrologice necesare funcționării sistemelor energetice.
Monitorizarea constantă a debitelor de apă este esențială pentru gestionarea resurselor de apă și pentru siguranța energetică a țării. Situația actuală a debitului Dunării reflectă un regim hidrologic scăzut față de normele multianuale, ceea ce impune o atenție sporită asupra bazinele hidrografice și a capacităților de producție la centralele hidroelectrice și nucleare din regiune.