România a înregistrat o scădere substanțială a deficitului bugetar în primele șapte luni ale anului 2026, raportat la aceeași perioadă a anului precedent. Conform datelor, deficitul a ajuns la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de 28,36 miliarde de lei față de perioada de șapte luni din 2025, când valoarea era de 76,44 miliarde de lei. Această evoluție a redus ponderea deficitului în raport cu PIB-ul de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Analistul de la banca americană Goldman Sachs estimează că deficitul anual ar putea fi mai mic decât ținta de 6% din PIB stabilită de Guvern pentru anul 2026. Bugetul a fost construit pe o țintă de 6% din PIB în termeni ESA, conform standardului european, și de 6,2% în termeni cash, conform standardului național. Această performanță este atribuită unui control strict al cheltuielilor și creșterilor de taxe din anul trecut.
Contextul politic actual pune însă sub semnul întrebării stabilitatea acestor rezultate fiscale, deoarece coaliția guvernamentală s-a prăbușit în luna mai. Există discuții privind inversarea măsurilor de consolidare fiscală, deoarece unele partide politice exercită presiuni pentru revenirea la vechile politici. Această schimbare de direcție ar putea compromite procesul de ajustare, deoarece evenimentele politice sunt considerate mai puțin favorabile în raport cu datele economice pozitive.
Un alt risc identificat de experți este lipsa adoptării legislației privind salariile, ceea ce ar putea afecta accesul la fondurile PNRR. Banca americană estimează că această situație ar putea crește deficitul bugetar cu aproximativ 0,2% din PIB în anul 2026. În paralel, politicile monetare actuale nu oferă un sprijin major pentru creșterea economică pe termen scurt, dozirând și impactul asupra stabilității economice a țării.
Pentru ca o eventuală revenire la o stabilitate durabilă să fie realizată, România are nevoie de o îmbunătățire a contului curent. Pe lângă consolidarea fiscală, care este esențială, situația contului curent rămâne un risc pentru piața creditului și pentru obligațiunile locale. Formarea unui guvern credibil este considerată un factor cheie pentru a asigura stabilitatea dobânzilor la care statul se împrumută.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea statului de a implementa reformele necesare pentru a respecta standardele europene. În contextul actual, stabilitatea fiscală depinde de echilibrul dintre deciziile politice și necesitatea de a menține indicatorii economici sub pragurile de alertă, în special în vederea accesării fondurilor europene prin mecanisme precum PNRR.