Multe primării din România s-au înrolat pe platforma ghișeul.ro fără a putea beneficia efectiv de serviciile digitale oferite de aceasta. Deși oficial instituțiile apar ca fiind capabile să încaseze taxe și impozite online, în realitate, datele despre proprietățile cetățenilor sunt păstrate doar pe suport de hârtie. Această situație transformă aplicația într-un instrument inutil pentru numeroase localități, care nu dețin baze de date actualizate pentru a procesa tranzacțiile în mediul digital.
Problema a apărut după ce Guvernul a impus obligativitatea înrolării tuturor primăriilor pe platforma ghișeul.ro, fără a ține cont de nivelul de digitalizare al fiecărei instituții. Termenul de înrolare a fost stabilit prin Ordonanța de Urgență adoptată la 25 februarie, cu o dată limită de 25 august. Cu mai puțin de două luni înainte de expirarea termenului, peste o mie de primării nu depuseseră încă documentele necesare, în ciuda avertismentelor privind pierderea unor fonduri de la buget.
În comuna Călugăreni, de exemplu, primarul Dumitru Iordache a declarat că demersurile de înrolare au început abia după 30 mai, deși procedura era valabilă de la începutul anului. În alte localități, precum Vitănești, primarul Gabriel Toader explică faptul că informațiile din Registrul Agricol sunt păstrate exclusiv în format fizic și nu au fost actualizate de ani de zile. În aceste condiții, cetățenii vor fi obligați să se deplaseze personal la primărie pentru a plăti impozitele sau amenzile.
Situația este similară și în Mârzănești, unde primarul Cătălin Mazil a recunoscut că nu a fost informat despre termenul limită de înrolare. De asemenea, datele necesare pentru funcționarea platformei, precum cele pentru Registrul agricol, nu au mai fost introduse într-un calculator de zece ani. Chiar dacă există eforturi de actualizare a bazelor de date, procesul de digitalizare a registrelor și a taxelor este unul care durează mult timp.
În acest context, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Cătălin Giulescu, a afirmat că instituția este conștientă de dificultățile întâmpinate. Acesta a subliniat că elementele noi vor fi utilizate în proiectele viitoare, deoarece este necesară o standardizare și o uniformizare a soluțiilor tehnice. Totuși, până când bazele de date vor fi actualizate, procesul de plată va rămâne unul manual, bazat pe căutarea în dosare fizice.
Digitalizarea administrației publice în România se confruntă cu o rezistență structurală, deoarece multe instituții locale funcționează încă pe sisteme analogice. Deși legislația impune tranziția către servicii online, lipsa unei infrastructuri de date digitale actualizate în primării limitează impactul reformelor. Această discrepanță între obligațiile legale de înrolare pe platformele de stat și realitatea administrativă de la nivel local rămâne o barieră majoră pentru eficientizarea serviciilor publice.