O nouă cercetare realizată de compania SD Worx evidențiază modul în care timpul petrecut de europeni pe drumul spre serviciu variază în funcție de țară. La nivelul întregului continent, media zilnică a navetei este de 48 de minute, însă acest număr maschează disparități majore între diverse națiuni. În timp ce unele țări au timpi de deplasare scurți, altele înregistrează durate mult mai mari, reflectând diferențe de infrastructură și de organizare a forței de muncă.
Țări precum Italia și Slovenia reușesc să mențină un timp de deplasare zilnică relativ scurt, situat în jur de 35 de minute. În partea opusă a clasamentului, Suedia și Irlanda înregistrează medii ridicate, de 57, respectiv 56 de minute. Belgia ocupă primul loc în acest clasament general, depășind pragul de o oră, ajungând la 61 de minute pe zi, un fenomen cauzat de un număr mare de angajați care parcurg distanțe foarte mari.
În Belgia, aproximativ 13% din forța de muncă este formată din „super-navetiști”, persoane care petrec două ore sau mai mult pe drum în fiecare zi, conform datelor SD Worx. De asemenea, 14% din angajații din această țară parcurg zilnic distanțe de peste 120 de kilometri. Deși naveta medie depășește pragul de 57 de minute considerat acceptabil, doar 34% dintre angajații belgieni consideră acest timp ca fiind irosit.
Datele arată și o diferență interesantă între România și Olanda, deși ambele țări au un timp de navetă similar. În Olanda, angajații petrec în medie 53 de minute pe drum, însă parcurg distanțe de 63 de kilometri, beneficiind de o infrastructură eficientă. În România, timpul de navetă este tot de 53 de minute, dar distanțele parcurse sunt mult mai scurte, timpul fiind consumat de traficul intens și de aglomerația urbană.
În ceea ce privește managementul psihologic al timpului de deplasare, cererea pentru munca de la distanță rămâne sub media internațională în Belgia. Chiar dacă acești angajați suportă unele dintre cele mai lungi perioade de tranzit de pe continent, doar 32% dintre ei solicită posibilitatea de a lucra de acasă. Această realitate demonstrează că naveta rămâne un amestec de provocări de infrastructură și de rutine personale în întreaga Europă.
Evoluția infrastructurii de transport rămâne un subiect critic în România, fiind esențial pentru reducerea timpilor de navetă. De exemplu, în cadrul proiectelor de autostradă, de la DRDP Craiova se raportase că peste 80% din infrastructura necesară pentru lansarea TBM-ului a fost finalizată pe Secțiunea 3 a autostrăzii Sibiu–Pitești. Aceste investiții în infrastructura de drum sunt vitale pentru optimizarea deplasărilor și reducerea presiunii asupra traficului urban.