Economia României traversează o perioadă de încetinire, marcată de scăderea consumului populației și de o contribuție insuficientă a investițiilor și exporturilor. Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică pentru țara noastră la 0,1% pentru anul 2026, reflectând dificultățile de care se confruntă gospodăriile. În primele cinci luni ale anului, vânzările în comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,3%, într-un context de inflație ridicată și de diminuare a puterii de cumpătare.
Modelul de creștere al României s-a bazat în ultimii ani pe consumul gospodăriilor, susținut de creșterea veniturilor și a salariilor. Totuși, o parte semnificativă din această cerere este direcționată către bunuri produse în afara țării, deoarece aproximativ o treime din bunurile cumpărate de români provin din importuri. În cazul investițiilor, ponderea bunurilor produse în afara României ajunge la aproape jumătate din total, ceea ce limitează impactul consumului asupra activității economice interne.
Analistul financiar Raul Putilean subliniază că o moderare a consumului nu reprezintă automat o criză, ci poate fi o fază de reechilibrare a ciclurilor economice. Deși scăderea cererii pune presiune pe companii, acesta din urmă pot utiliza măsuri de eficientizare pentru a evita restructurările. Putilean nu anticipează concedieri pe scară largă, susținând că firmele pot opt outside digitalizare sau optimizarea proceselor pentru a absorbi costurile ridicate de finanțare și de muncă.
O vulnerabilitate majoră este lipsa investițiilor în inovare și tehnologie, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană în European Innovation Scoreboard 2026. Aproximativ 72,8% dintre companiile românești nu inovează, în timp ce doar 5,2% utilizează tehnologii de inteligență artificială, mult sub media europeană de 20%. Această situație este agravată de cheltuielile reduse pentru cercetare-dezvoltare, care în 2024 au reprezentat doar 0,46% din PIB, comparativ cu media UE de 2,2%.
Cheltuielile publice pentru cercetare sunt extrem de mici, România fiind singurul stat membru cu un prag sub 0,1% din PIB în 2025. Cheltuiala publică pentru cercetare a fost de aproximativ 18,8 euro pe locuator, o cifră infimă față de media europeană de 288,9 euro. Această lipsă de finanțare limitează capacitatea economiei de a genera produse cu valoare adăugată mare, într-un moment în care competitivitatea bazată pe costuri mici de muncă devine greu de menținut.
Digitalizarea este văzută ca o soluție pentru creșterea productivității, însă indicatorii de performanță ai României rămân la niveluri scăzute. Banca Mondială estimează că adoptarea tehnologiilor digitale ar putea genera creșteri de productivitate de 10-15%, iar industria IT estimează un potențial de 14-16 miliarde de euro anual. Totuși, lipsa competențelor digitale și a investițiilor în cercetare rămâne un obstacol major în transformarea modelului economic actual.