Industria băuturilor alcoolice din România semnalează un fenomen de „bumerang fiscal”, în care majorările semnificative ale accizelor nu se traduc într-o creștere a veniturilor statului. În prima jumătate a anului 2026, atât sectorul berii, cât și cel al băuturilor spirtoase au raportat scăderi ale volumelor vândute, fapt ce a limitat colectarea taxelor. Această evoluție este cauzată de creșterea prețurilor, care determină consumatorii să cumpere mai puțin sau să se orienteze către produse nefiscalizate.
Asociația Berarii României raportează că, în primele șase luni ale anului 2026, producția de bere a fost de 8,1 milioane de hectolitri, o scădere de 9% față de perioada aceeași din 2025. Dacă acest ritm de scădere persistă, piața ar putea ajunge la un minim istoric de 13,1 milioane de hectolitri până la sfârșitul anului. Aceasta ar urma după nivelul de 14,4 milioane de hectolitri din 2025, care a reprezentat cel mai scăzut volum de consum din ultimii 20 de ani.
În ceea ce privește impactul financiar, acciza la bere a crescut cu peste 26% față de 2025 și cu 55% cumulat din 2022. Totuși, berarii estimează că încasările din accize vor crește în 2026 cu doar 2,7% față de anul precedent, deoarece volumul de produse vândute scade cu aproximativ 1,3 milioane de hectolitri. Contribuțiile directe ale membrilor Asociației Berarii României la buget au scăzut deja de la 356 de milioane de euro în 2024 la 325 de milioane de euro în 2025.
Sectorul băuturilor spirtoase prezintă o situație similară, conform informațiilor furnizate de Spirits Romania. Deși acciza pentru aceste băuturi a fost majorată cu 26%, veniturile din accize în prima jumătate a anului 2026 au fost de 587 de milioane de lei, cu circa 6 milioane de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2024. Reprezentanții industriei susțin că volumul produselor fiscalizate a scăzut cu 23%, ceea ce înseamnă aproximativ 8,3 milioane de sticle de 700 ml dispărute din piața oficială.
O problemă majoră semnalată de producători este migrarea consumului către piața neagră. Un studiu menționat de patronate estimează că între 30% și 40% din băuturile spirtoase consumate în România provin din surse netaxate, precum contrabanda sau produsele contrafăcute. În sectorul berii, importurile au crescut semnificativ, cu 35%-45%, ajungând la aproximativ 4,5% din piață, ceea ce pune presiune pe producția locală, fabricile având în prezent între 40% și 50% din capacitate neutilizată.
Asociația Berarii României, care include companii precum URSUS BREWERIES, HEINEKEN România SA sau BERGENBIER SA, solicită un cadru fiscal predictibil pentru a permite planificarea investițiilor. Aceasta nu cere eliminarea accizei, ci un nivel care să permită stabilizarea pieței. În același timp, patronatele de băuturi spirtoase propun regândirea politicii fiscale pentru a menține echilibrul între încasările bugetare, competitivitatea industriei și combaterea comerțului ilicit.