O eroare de evaluare a surprins administrația culturală după ce lucrarea Peisaj, realizată de Nicolae Grigorescu, a fost înregistrată în acte la suma de doar 3,5 lei. Incidentul a fost identificat la Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu Quintus, unde tabloul celebru a fost evaluat prin eroare la o valoare simbolică, deși este o piesă de patrimoniu de mare importanță.
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a declarat că această situație reprezintă o eroare umană ce urmează să fie corectată oficial. Conform afirmațiilor sale, lucrarea a fost evaluată corect în trecut, la suma de 35.000 de lei, în perioada regimului Nicolae Ceaușescu. Problema a apărut în anul 2005, când, din cauza unei erori, s-au eliminat zerourile din valoarea documentată, ducând la cifra finală de 3,5 lei.
Ioana Ciocan a menționat că este posibil ca resursele limitate și utilizarea unor echipamente informatice vechi să fi facilitat această greșeală de introducere a unei virgule. Deși Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu Quintus se află sub autoritatea Consiliului județean și nu direct sub Ministerul Culturii, ministrul a promis că va contacta directorul instituției. Scopul este de a încuraja expunerea tabloului pentru a atrage vizitatori.
În cadrul declarațiilor sale, ministrul a subliniat dificultățile financiare care afectează procesul de reevaluare a bunurilor culturale mobile. Instituțiile publice au obligația de a reevalua aceste piese la fiecare 10 ani, însă procesul depinde de bugetul disponibil pentru experți și evaluatori. Ioana Ciocan a menționat că evaluările pot fi efectuate de experți acreditați de Ministerul Culturii sau de către ANEVAR, Asociația Națională a Evaluatorilor din România.
Pe lângă problemele de evaluare, Ioana Ciocan a semnalat și situația precară a personalului din sectorul muzeal. Ea a precizat că salariile din muzee sunt cele mai mici din întreaga țară, fapt ce îi determină pe specialiști să rămână în sistem doar din pasiune. Ministrul a solicitat un efort suplimentar din partea ANEVAR și a experților pentru a asigura supraviețuirea acestui segment cultural fragil.
În România, gestionarea patrimoniului cultural implică proceduri stricte de inventariere și reevaluare periodică pentru a preveni pierderile de valoare documentată. Aceste procese de audit și evaluare sunt esențiale pentru protecția bunurilor mobile și imobile aflate în colecțiile statului sau ale administrațiilor locale, asigurând astfel integritatea juridică și financiară a instituțiilor de cultură.