Nivelul apei din zona Dunării maritime prezintă o evoluție neobișnuită, înregistrând creșteri zilnice de aproximativ doi centimetri. Acest fenomen are loc în porturile Brăila, Galați, Isaccea și Tulcea, chiar în contextul în care fluviul traversează o perioadă de scăderi istorice. Deși restul cursului de apă arată o tendință de diminuare, în aceste puncte specifice de la confluența cu marea, cotele sunt în continuă creștere.
Specialiștii explică această situație prin influența exercitată de Marea Neagră asupra fluviului. Deoarece nivelul Dunării a scăzut atât de mult, efectele de marée devin mult mai vizibile în zona de contact cu marea. Adrian Maizel, purtător de cuvânt al Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, a confirmat că măsurătorile au indicat această creștere de 2 cm pe zi, subliniind că singura explicație este nivelul scăzut al fluviului.
Situația este alarmantă din cauza diferențelor de cotă observate în anumite puncte cheie. La jumătatea lunii octombrie, cota Dunării la Galați ar fi trebuit să fie de cel puțin 300 de centimetri, însă în prezent aceasta a ajuns la doar 5 centimetri. La intrarea în țară, debitul fluviului este de aproximativ 1.200 de metri cubi pe secundă, o valoare mult sub media obișnuită pentru această perioadă a anului.
Scăderea drastică a nivelului apei a provocat și modificări ale reliefului de fund, scoțând la iveală porțiuni de nisip în diverse zone. Un astfel de fenomen a fost observat, de exemplu, în județul Constanța, în apropierea localității Rasova. Această scădere generalizată a fluviului pune presiune pe infrastructurile de apă și pe necesitățile industriale din zona de vărsare.
Nivelul scăzut al apei a afectat și funcționarea unor infrastructuri critice, precum Centrala Nucleară de la Cernavodă. La Cernavodă, nivelul apei a ajuns sâmbătă, 10 octombrie, la minus 259 centimetri, fiind doar cu trei centimetri peste limita operațională de minus 262 centimetri. Pentru a gestiona această situație, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea temporară a debitului de la acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.
Monitorizarea debitelor de la intrarea în țară rămâne o prioritate, având în vedere că acestea se mențin sub pragul de 1.200 de metri cubi pe secundă. Gestionarea resurselor de apă devine extrem de complexă atunci când fluviul se apropie de limitele de siguranță operațională, necesitând intervenții precum cea de la acumularea Iezer, care aduce un plus de 20 de metri cubi pe secundă în perioada 10–18 octombrie 2026.