În cursul acestui an, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a înregistrat peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare. Victimele sunt adesea victimele unor scheme complexe de manipulare psihologică, prin care sunt convinge să divulge date sensibile sau să contracte credite în numele lor. Prejudiciile raportate sunt semnificative, ajungând chiar și la sume de 20.000 de euro, lăsând consumatorii cu obligații financiare reale.
Metodele utilizate de infractori implică apeluri telefonice, mesaje pe WhatsApp sau platforme de investiții false, unde persoanele pretind că reprezintă instituții de prestigiu. Un caz emblematic a implicat un consumator din Ilfov, care a fost convins să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei pentru a-și „proteja” banii. Victima a urmat instrucțiunile primite de la un presupus reprezentant al BNR și a achiziționat criptoactive prin tranzacții de câte 10.000 de lei la un ATM.
O altă abordare a atacatorilor este utilizarea tehnologiei pentru a prelua controlul asupra dispozitivelor mobile sau a identității digitale. O femeie din București a fost victima unei scheme prin care infractorii au preluat controlul telefonului prin instalarea unei aplicații de pe WhatsApp. Aceștia au reușit să acceseze conturi și să retragă suma de 90.000 de lei, inclusiv bani care aparțineau altor persoane, după ce au solicitat un credit de 29.000 de lei.
În unele situații, fraudele sunt facilitate de procesul de identificare video, o metodă tot mai utilizată în serviciile financiare online. Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul CSALB, avertizează că înregistrările video pot fi exploatate prin tehnologia deepfake pentru a simula autentificarea. Această tehnică permite atacatorilor să acceseze aplicațiile de banking și să execute tranzacții sau să solicite împrumuturi în numele victimelor, fără consimțământul real al acestora.
Dificultatea majoră pentru consumatori este faptul că, deși au fost manipulați, operațiunile apar ca fiind autentificate prin coduri de securitate sau biometrie. În cazul unui consumator din Covasna, infractorii au contractat un credit de 67.000 de lei pe o perioadă de 60 de luni, după ce acesta a interacționat cu un site fals. Deși banca poate argumenta că accesul a fost autorizat, victimele se confruntă cu obligația de a plăti ratele contractate sub presiune.
În contextul actual, securitatea digitală și protecția datelor personale sunt teme de actualitate, având în vedere creșterea atacurilor cibernetice. Deși informațiile despre fraudele bancare sunt specifice acestui mecanism, fenomenul de securitate digitală afectează toate nivelurile societății. Consumatorii sunt sfătuiți să fie extrem de atenți la apelurile care solicită urgență sau tranzacții financiare imediate, deoarece băncii nu solicită niciodată parole sau coduri de securitate prin telefon.