Desemnarea diplomatului Luca Niculescu de către președintele Nicușor Dan ca viitor premier de parcursă critică. În prezent, calculele politice indică faptul că această propunere ar putea întâmpina un eșec, deoarece nu există o majoritate parlamentară suficientă pentru învestirea unui astfel de guvern. Varianta lui Luca Niculescu ar include miniștri proveniți din PSD și din partea aripii anti-Bolojan din PNL, însă situația rămâne incertă.
Conform datelor analizate, un eventual guvern condus de Luca Niculescu ar putea obține susținerea PSD, a minorităților, a grupului Uniți pentru România (UPR), a parlamentarilor neafiliați și a unei părți din PNL. În total, se estimează că ar putea strânge circa 200 de voturi, un număr semnificativ sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. PSD nu poate conta nici pe susținerea UDMR, care refuză să intre în guvernare alături de PSD și să voteze un executiv susținut de AUR și SOS România.
Kelemen Hunor a subliniat importanța unei discuții între lideri, menționând că ar trebui să existe o abordare comună între Grindeanu, Bolojan și alți lideri pentru a găsi o majoritate. El a declarat că, indiferent de decizia președintelui, ar fi necesar un vot de învestire din partea fostei coaliții sau cel puțin din partea PNL, PSD și UDMR. PNL și USR au refuzat deja categoric să voteze un guvern format sub egida PSD.
Președintele Nicușor Dan ar putea amâna desemnarea lui Luca Niculescu până la primirea unui răspuns de la partidele din fosta coaliție de guvernare. Șeful statului așteaptă aceste clarificări până la sfârșitul săptămânii, în contextul în care Niculescu rămâne în preferințele sale, deși nu a confirmat oficial această opțiune. Președintele are programată o deplasare în Finlanda pentru Summitul Arctic, urmând să plece ulterior în SUA pentru Adunarea Generală a ONU.
Scopul președintelui este de a evita situația în care trebuie să ofere explicații partenerilor europeni și americani privind un nou eșec de învestire a unui executiv. Această perioadă de instabilitate politică se înscrie într-un context global marcat de tensiuni, în care evenimente precum Summitul Arctic sau deplasările diplomatice la ONU sunt de o importanță strategică majoră pentru stabilitatea externă a țării.
În timp ce deciziile politice interne sunt în suspensie, alte sectoare economice și geopolitice sunt sub presiune. De exemplu, în Germania, discuțiile despre război sunt intense, iar industria auto trece prin transformări majore, cum ar fi planurile Volkswagen de a reduce semnificativ forța de muncă în perioada următoare.