Participanții la conferința organizată de Camera de Comerț Româno-Germană au subliniat necesitatea critică de a investi în producția de energie și în capacitățile de stocare. Problema principală este reprezentată de rețelele de transport și distribuție care nu pot susține noile proiecte planificate. Sebastian Metz, general manager al AHK România, a evidențiat faptul că eficiența energetică necesită o pregătire mult mai riguroasă a specialiștilor din țară.
Sebastian Metz a avertizat că obiectivele privind renovarea clădirilor vor rămâne neatinse fără o bază solidă de experți și companii cu pregătire tehnică adecvată. El a susținut că este esențială crearea unor scheme de sprijin pentru formarea profesională, atât din partea sectorului economic, cât și a celui politic. Dezvoltarea acestui sector tehnic este considerată vitală pentru a asigura calitatea și cantitatea de expertiză necesară în România.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a anunțat că România vizează instalarea a 10 Gigawați de capacități solare și eoliene până la sfârșitul deceniului. Atenția autorităților se va concentra în următoarele luni pe dezvoltarea sistemelor de stocare, inclusiv prin utilizarea bateriilor și a capacităților hidro. Ministerul pregătește o schemă de 150 de milioane de euro pentru companii din sistemul european de emisii de carbon.
Volker Raffel, directorul general al E.ON România, a observat că prețul energiei este foarte ridicat raportat la puterea de cumpărare a populației. Deși România are potențialul de a avea cele mai mici prețuri din regiune, în prezent prețul este cel mai mare din Europa. El a menționat că investițiile trebuie direcționate către capacitățile fotovoltaice, stocarea și dezvoltarea rețelelor pentru a prelua centrele de date și stațiile de încărcare.
Maria Orsolya Kover, din cadrul Ministerului Dezvoltărilor, a explicat că limitele rețelelor au dus la reducerea țintei de puncte de încărcare pentru mobilitatea electrică de la 16.000 la 5.000. Totodată, a menționat necesitatea digitalizării planurilor urbanistice generale pentru a asigura o gestionare mai eficientă a datelor. Ministerul lucrează la un Registru Național al Clădirilor, care va servi drept bază de date oficială pentru imobilele din țară.
În contextul actual, România se confruntă cu diverse provocări de reglementare și infrastructură, de la digitalizarea proceselor administrative la gestionarea prețurilor la energie. În timp ce unele sectoare se concentrează pe modernizarea planurilor urbanistice, alte, precum cel energetic, necesită investiții masive în tehnologii de stocare. Această diversitate de nevoi evidențiază complexitatea tranziției către un sistem de tip Net Zero.