Iosif Rus, un cetățean originar din localitatea Ghiolț, comuna Țaga, a devenit persoana cu cea mai mare vârstă din România. În urma decesului femeii din Cugir, Paladia Noja, care a murit luni, la vârsta de 111 ani și 56 de zile, titlul de cel mai vârstnic român în viață îi revine acum clujeanului de 110 ani. Această schimbare de statut a fost validată oficial de către organizația Gerontology Research Group.
Iosif Rus s-a născut pe 28 octombrie 1915, într-un sat care făcea parte din Austro-Ungaria. Datele sale despre vârstă au fost confirmate de către organizația Gerontology Research Group în luna noiembrie 2025. În prezent, acesta este stabilit în Gherla, fiind doar cu câteva luni mai tânăr decât persoana care deținea anterior acest record de longevitate în țară, Paladia Noja, născută în 20 iulie 1915.
Parcursul educațional al clujeanului a început la vârsta de șapte ani, iar în 1927 a ajuns în Cluj pentru a urma cursurile Școlii Normale. Din cauza dificultăților financiare întâmpinate de familie, el a fost nevoit să se întoarcă ulterior la Gherla pentru a-și continua studiile. Ulterior, a reușit să devină învățător, o profesie pe care a exercitat-o constant, în ciuda perioadelor dificile de la mijlocul secolului XX.
Pe parcursul carierei sale, Iosif Rus a trecut prin experiențe militare dure, fiind mobilizat în armata română în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta a luptat pe Frontul de Est, inclusiv în zona Crimeei, unde a fost rănit în anul 1943. După finalizarea conflictului, s-a întors la profesia de dascăl, activitate pe care a continuat-o timp de 43 de ani fără a solicita niciodată un singur zi de concediu medical.
Această longevitate extremă este monitorizată de experți internaționali care validează cazurile de vârstă avansată la nivel mondial. În România, astfel de recorduri de longevitate sunt documentate prin verificarea riguroasă a datelor de naștere și de deces, asigurând astfel validitatea statistică a persoanelor care depășesc pragul de un secol de viață, conform standardelor de monitorizare globală a grupului de cercetare.
În contextul monitorizării longevității, datele de vârstă sunt esențiale pentru studiile de gerontologie, oferind un profil clar al rezilienței umane. În România, astfel de cazuri de longevitate extremă sunt validate oficial pentru a asigura corectitudinea datelor demografice, oferind context despre durata de viață a populației în diferite perioade istorice și regimuri politice.