Lucrările destinate consolidării malurilor de la Lacul Herăstrău au încetinit ritmul de execuție, fiind în prezent finalizate în proporție de aproximativ 17-18%. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că această decizie a fost luată pentru a revizui proiectul tehnic inițial. Edilul a solicitat modificarea soluției de inginerie pentru a proteja vegetația din zonă, estimând că progresul actual ar putea ajunge la peste 20%.
Proiectul original prevedea instalarea unei grindi de beton de 2 metri în jurul lacului, o măsură considerată corectă din punct de vedere hidrotehnic pentru siguranța malurilor, dar inadecvată din perspectivă peisagistică. Ciprian Ciucu a declarat că nu putea accepta o soluție care ar fi implicat rașirea arborilor din imediata apropiere a malului. Primăria Capitalei a precizat ulterior că această „alee de doi metri de beton” ar fi compromis estetica parcului prin eliminarea vegetației existente.
Noua variantă tehnică propusă păstrează necesitatea stabilizării malurilor, însă reduce suprafața betonată și permite integrarea elementelor naturale. Grinda de consolidare va fi coborâtă la o adâncime suficientă pentru a permite aplicarea unui strat de pământ fertil, peste care vor fi plantate flori perene și arbuști. Această abordare vizează adaptarea lucrărilor astfel încât arborii sănătoși să nu mai fie eliminați, intervenția fiind limitată doar la exemplarele bolnave sau cu risc de prăbușire.
Pentru a fundamenta aceste decizii, specialiștii de la Asociația Peisagiștilor din România – filiala București-Ilfov au realizat o inventariere individuală a 1.844 de arbori. Rezultatele au fost introduse într-un Registru Verde digital, care permite cetățenilor să consulte starea, locația și nivelul de risc al fiecărui copac. Din totalul analizat, 420 de arbori au fost evaluați în stare bună, în timp ce 54 au fost identificați ca fiind uscați și necesită eliminare.
Modificarea proiectului nu ar trebui să necesite reluarea întregului proces de avizare, deoarece soluția tehnică de bază rămâne aceeași. Ciprian Ciucu a susținut că această întârziere de o lună sau două este preferabilă unei moșteniri care ar implica un lac împrejmuit de beton. De asemenea, edilul a menționat că reproiectarea va genera doar costuri suplimentare nesemnificative, având în vedere schimbarea compoziției materialelor utilizate pe maluri.
Procesul de regenerare a Parcului Herăstrău include și consultări publice, la care au participat aproape 10.000 de bucureșteni. Conform datelor prezentate, majoritatea cetățenilor își doresc o vegetație mai densă și refacerea mediului natural. Fundația Comunitară București va propune, până la finalul anului, un proiect-pilot pentru testarea acestui model de colaborare public-privată în vederea îmbunătățirii spațiilor verzi din capitală.