Piața forței de muncă din România este într-un proces de transformare, fiind tot mai dependentă de cetățenii din afara Uniunii Europene. La finalul anului 2025, peste 148.000 de străini deținau permise de ședere în scop de muncă, conform datelor furnizate de Inspectoratulul General pentru Imigrări. Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, explică faptul că profilul acestor lucrători este influențat mai de mult de sistemul de formare și de calitatea procesului de recrutare decât de naționalitate.
Elena Panțiru subliniază că diferențele de performanță observate nu țin de originea geografică, ci de factori precum sistemul de școli tehnice din țara de origine sau experiența anterioară de muncă în străinătate. Un lucrător care a trecut deja prin șocul adaptării într-o altă țară va integra regulile mult mai rapid. De asemenea, calitatea recrutării este critică; un angajat care este adus pentru o meserie care nu îi corespunde real calificării va părea lent în învățare, deși problema este lipsa de corespondență între dosar și realitate.
Integrarea eficientă depinde în mod crucial de modul în care firma primește noii veniți. Companiile care alocă persoane dedicate pentru acomodare și care traduc procedurile obțin rezultate bune, în timp ce cele care îi aruncă direct în producție întâmpină dificultăți. Elena Panțiru menționează că disciplina și punctualitatea sunt caracteristici frecvente la lucrătorii străini, motivat de miza existențială de a păstra un loc de muncă. Această comportament este adesea un reflex de respect față de autoritate sau de necesitatea de a respecta un contract de muncă.
În ceea ce privește colaborarea cu angajații locali, lucrătorii străini prezintă o disponibilitate ridicată de a coopera pentru a fi acceptați în echipe. Elena Panțiru precizează că echitatea vizibilă, precum aceleași condiții de cantină și atitudine, este esențială pentru a evita formarea unor grupuri paralele care nu comunică între ele. Diferențele de salariu observate sunt de fapt rezultatul unui calcul economic simplu, bazat pe raportul dintre venitul din România și costul vieții din țara de origine, nu pe o lipsă de echitate a legii.
Problemele de compatibilitate sunt adesea cauzate de o recrutare defectuoasă, unde oamenii sunt aduși pentru posturi care nu le corespund competențelor reale. Elena Panțiru recomandă angajatorilor să definească clar cerințele și să colaboreze cu agenții care verifică efectiv calificările. Aceasta este o strategie necesară pentru a evita erorile de selecție care pot apărea atunci când procesul de recrutare este lăsat la voia întâmplării. O abordare structurată asigură o integrare mult mai reușită pe termen lung.
Pentru a gestiona deficitul de personal, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini pentru anul 2026. Această decizie este reglementată prin hotărârea HG nr. 1169/2025, care intră în vigoare la finalul anului 2025. În perioada 2022-2025, numărul de lucrători extracomunitari a fost menținut la un nivel de maximum 100.000 de persoane pe an, conform analizelor de piață, pentru a acoperi nevoile economiei naționale.