În seara zilei de sâmbătă, 10 octombrie, un grup format din aproximativ 100 de persoane s-a adunat în centrul municipiului București pentru a participa la un protest. Manifestația a fost organizată de reprezentanții Honor et Patria, o grupare de ultrași care este cunoscută pentru implicarea sa frecventă în diverse acțiuni de natură naționalistă. Evenimentul a avut loc în proximitatea memorialului dedicat vicitmelor Revoluției din 1989, oferind un cadru simbolic pentru mesajele transmise de participanți.
Protestatarii au utilizat pancarte pe care au afișat mesaje de revoltă la adresa regimului comunist, făcând o legătură directă cu mișcarea antifascistă. Printre sloganurile utilizate de cei prezenți s-au numărat „Se scrie Antifa, se citește comunism” și „Romania against Antifa”. Această abordare reflectă viziunea organizatorilor asupra contextului politic actual, încercând să asocieze mișcările antifasciste cu ideologia comunistă pe care au ales să o conteste în timpul acestui eveniment public.
Organizatorii au definit scopul manifestației prin combaterea ceea ce ei consideră a fi un pericol comunist care se manifestă sub masca mișcării Antifa. Această poziție a fost comunicată chiar și în anunțurile de promovare ale protestului, unde Honor et Patria a subliniat legătura pe care o face între cele două entități. Pentru grupare, acțiunea a reprezentat o oportunitate de a evidenția pericolul pe care îl consideră a fi reprezentat de acest fenomen social și politic.
Honor et Patria este o grupare de ultrași care a fost înființată în anul 2003 și este recunoscută pentru prezența membrilor săi la meciurile echipei naționale de fotbal a României. Pe lângă activitatea de susținere în tribune, această grupare este implicată frecvent în organizarea și participarea la diverse manifestații cu caracter naționalist. Această prezență constantă în spațiul public subliniază rolul pe care grupul îl joacă în cadrul mișcărilor de acest tip din țară.
Termenul Antifa reprezintă o denumire generică utilizată pentru diversele grupări antifasciste de pe glob, fără a exista o organizație internațională unică sau o conducere centralizată. Grupările care adoptă această etichetă posedă structuri, orientări și metode de acțiune foarte diverse, neexistând o unitate de comandă. Această diversitate explică de ce percepția asupra mișcării poate varia semnificativ în funcție de contextul în care este analizată de diferite actually sau grupări de protest.
Manifestațiile de acest tip în spațiul urban din România reflectă o polarizare socială în care grupări organizate își manifestă opțiunile ideologice prin acțiuni de stradă. Deși numărul de participanți a fost relativ limitat, la aproximativ 100 de persoane, utilizarea unor locații cu încărcătură istorică, precum memorialul Revoluției, subliniază dorința de a aduce aceste teme în dezbaterea publică prin simboluri naționale și de memorie colectivă.