Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat măsuri de intervenție după publicarea rezultatelor testelor PISA 2025. Acesta a subliniat necesitatea unor activități de consolidare a cunoștințelor pentru elevii care obțin rezultate slabe. Obiectivul este ca elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe la activități săptămânale de pregătire la matematica și la limba și literatura română, pentru a compensa lacunele de învățare identificate.
În ceea ce privește disparitățile dintre mediul rural și cel urban, Mihai Dimian a explicat că diferențele de punctaj nu pot fi atribuite exclusiv calității educației. El a menționat că o diferență de 109 puncte la matematică reflectă, în realitate, efectul modului de organizare a tranziției de la gimnaziu la liceu. Majoritatea elevilor testați se aflau deja în clasa a IX-a, ceea ce înseamnă că clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului, nu neapărat a școlii de gimnaziu de origine.
Analizând performanțele la matematică, ministrul a evidențiat un prag critic de performanță. Aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 în testele PISA, prag care este considerat echivalentul unui anumit nivel de competență în viața reală. Mihai Dimian a observat că mulți elevi au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței, fără a acumula competențele necesare pentru a utiliza matematica în situații practice.
Pe lângă dificultățile de învățare, impactul pandemiei a fost invocat ca un factor de perturbare a procesului educațional. Scăderea rezultatelor în România se înscrie într-un trend internațional, observat și în țările membre OCDE. Ministrul a menționat că desfășurarea învățământului în format online pentru aproximativ un an a afectat progresul mediului de învățare, nu doar în România, ci la nivel global, contribuind la pierderea unor puncte semnificative de performanță.
În contextul actual, se pune accent pe necesitatea de a adapta programele școlare. Mihai Dimian a propus ca programe precum „Școala altfel” și „Școala verde” să funcționeze după același program ca și restul săptămânilor de școală. Acestea ar trebui să includă activități didactice cu caracter aplicativ și probleme relevante pentru viitor, pentru a asigura o pregătire mai solidă a elevilor în fața provocărilor tehnologice și a schimbărilor de obiceiuri de învățare.
Evoluția sistemului de învățământ în România este influențată și de numărul de ore de instruire. Conform datelor, elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire mai puțin decât media OCDE. Această diferență de timp de studiu, raportată la durata totală a învățământului obligatoriu, este un factor cheie în explicarea decalajului de performanță dintre România și alte țări dezvoltate.
context_missing: false