Noul premier va prelua o economie aflată sub amenințarea stagflației, într-un context în care statul va trebui să achite în anul 2027 datorii de peste 100 de miliarde de lei. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că succesul misiunii depinde de un program de guvernare cu ținte și termene precise, capabil să atragă și cele 20 de miliarde de euro disponibile din fondurile europene de coeziune până în 2027. Reducerea deficitului prin tăierea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării fiscale sunt imperative pentru stabilitatea bugetară.
În sectorul energetic, este necesară o strategie de optimizare a producției și o politică de prețuri care să avantajeze economia, livrând energie pe contracte bilaterale pe termen lung. În industria construcțiilor, propunerea include atât un plan de utilități publice cu termene clare, cât și mecanisme fiscale pentru sectorul imobiliar și locuințe cu dobândă subvenționată. Pentru industria auto, de la care depind exporturile, este critic accesul la energie ieftină și dezvoltarea de parcuri industriale dedicate, care să atragă investitori străini, inclusiv din China.
Exporturile, în special cele alimentare, necesită o strategie de standardizare pentru a proteja reputația produselor românești, menționând riscul de a afecta brandul „made in Romania”. În ceea ce privește sectorul IT&C, este necesară clarificarea statutului acestuia și implementarea unui plan de digitalizare a sectorului public prin parteneriate public-private. Această abordare ar trebui să includă proiecte precum platformele de cadastru sau buletinul electronic, utilizând expertiza locală pentru a evita controversele și a susține startup-urile de tip AI.
Predictibilitatea este o cerință majoră și pentru alte sectoare, precum industria tutunului, băuturile recurente sau comerțul cu amănuntul, unde sunt necesare reglementări coerente. În ceea ce privește forța de muncă, se propune un parteneriat între stat și sectorul privat prin ANOFM pentru a genera cursuri de calificare și recalificare. Acest plan este esențial pentru a preveni efectele economice cauzate de ieșirea din activitate a aproximativ 1,3 milioane de persoane care vor ajunge la pensie în următorii 5-7 ani.
Problemele de autorizare a afacerilor au fost evidențiate prin exemple precum OUG 7/2026, care a afectat industria jocurilor de noroc. Pentru a crea un mediu investițional stabil, expertul recomandă norme tranzitorii care să reglementeze sectoarele sensibile. De asemenea, în sectorul IT, eliminarea facilităților fiscale a afectat sectorul, motiv pentru care se propune credite cu dobândă subvenționată pentru proiecte tehnologice avansate, asigurând astfel o creștere sustenabilă a economiei digitale.
În contextul actual, România urmărește extinderea digitalizării și a tehnologiilor avansate, existând deja programe de accelerare a adopției AI pentru companii. În prezent, 25 de companii românești sunt implicate într-un program de accelerare a adopției AI, unde sunt disponibile granturi de 1 milion de lei pentru dezvoltarea acestor tehnologii. Această evoluție subliniază importanța integrării soluțiilor tehnologice în structura economică pentru a asigura competitivitatea pe termen lung.