Persoanele în vârstă sunt țintele preferate ale infractorilor, deoarece acestea pot deține economii acasă și sunt adesea mai puțin familiarizate cu tehnici precum falsificarea numerelor de telefon sau utilizarea imaginilor create prin inteligență artificială. Escrocii reușesc să manipuleze victimele prin provocarea unei emoții puternice, care împiedică verificarea informațiilor primite. Această presiune psihologică este esențială pentru succesul fraudelor, transformând situația într-una de urgență care anulează capacitatea de discernământ a persoanei contactate.
Una dintre cele mai frecvente metode este escrocheria numită „Accidentul”, în care un necunoscut pretinde că o rudă a provocat un accident sau are nevoie de o operație urgentă. Infractorii pot folosi chiar și tehnici de clonare a vocii pentru a imita plânsul unei persoane apropiate, oferind o falsă credibilitate scenariului. Victimele sunt instruite să nu închidă telefonul și să predea banii, bijuteriile sau valuta unui curier sau unui asistent medical care vine la domiciliu pentru a „rezolva” problema.
O altă variantă periculoasă este falsul medic care solicită fonduri pentru intervenții de urgență sau medicamente costisitoare pentru un membru al familiei. Escrocii pot invoca numele unor spitale reale și pot folosi termeni medicali pentru a păcăli victima, cerându-i să transfere banii într-un cont sau să îi dea unei persoane care apare la ușă. Autoritățile subliniază că nicio instituție medicală nu condiționează tratamentul de urgență de plata imediată a unor sume în numerar unor persoane necunoscute.
Frauda poate implica și falsul angajat al băncii, Poliției sau BNR, utilizând tehnologia de tip spoofing pentru a afișa pe ecran numere oficiale. Infractorii anunță tranzacții suspecte și solicită datele cardului, codurile primite prin SMS sau instalarea unor aplicații care permit controlul telefonului de la distanță. De asemenea, există scheme de investiții false promovate pe rețelele sociale, care promit câștiguri rapide din criptomonede sau acțiuni, folosind adesea imagini cu persoane cunoscute pentru a atrage atenția utilizatorilor.
În plus, escrocii se pot prezenta drept angajați ai companiilor de gaze, electricitate sau apă, încercând să pătrundă în locuințe sub pretextul unor avarii sau schimbări de aparate. Există și scheme de tip „relație romantică falsă”, unde infractorul stabilește o conexiune emoțională pe rețelele sociale pentru a cere ulterior bani pentru diverse urgențe. Poliția Română și Asociația Română a Băncilor recomandă verificarea riguroasă a identității apelantului și evitarea comunicării oricăror date personale în timpul unor apeluri neașteptate.
Datele furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică evidențiază amploarea acestor atacuri în România. În prima jumătate a anului 2026, 42% dintre incidentele raportate au fost fraude telefonice de tip vishing, în timp ce 14% au fost atacuri prin e-mailuri și pagini false, iar 13% au fost realizate prin SMS. Aceste cifre demonstrează o creștere a complexității metodelor de atac cibernetic și telefonic utilizate de grupările infracționale pentru a exploata vulnerabilitățile digitale ale populației.