Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, subliniază necesitatea unei tranziții strategice pentru economia românească, evidențiind faptul că modelul de convergență actual și-a epuizat capacitatea de dezvoltare. În viziunea sa, România trebuie să treacă de la o creștere bazată pe costuri competitive și import de capital către o etapă fondată pe investiții în domenii strategice, productivitate și valoare adăugată. Această schimbare necesită un proiect de țară asumat pe termen lung, care să rămână stabil dincolo de schimbările politice.
O prioritate fundamentală identificată de Mihaela Bîtu este disciplina în politicile economice și fiscale. CEO-ul ING Bank România avertizează că stabilitatea macroeconomică este fragilă și poate fi pierdută rapid dacă nu există o responsabilitate constantă în deciziile publice. Ea pune accent pe evitarea derapajelor fiscale asociate ciclurilor electorale și pledează pentru consolidarea eforturilor de reducere a deficitului prin reforme structurale, menționând că măsurile de reducere a deficitului din ultimul an trebuie menținute prin disciplină bugetară.
Educația reprezintă a doua direcție majoră de reformă, într-un context în care tehnologia și inteligența artificială transformă radical piața muncii. Mihaela Bîtu explică faptul că modelul educațional actual, axat pe acumularea de informații, devine depășit, propunând o abordare bazată pe dezvoltarea capacității de adaptare și gândire critică. Ea susține că viitoarele generații trebuie să învețe nu doar informații, ci și abilitatea de a se reinventa, fiind capabile să colaboreze într-o lume care evoluează cu un ritm fără precedent.
În ceea ce privește competitivitatea, România trebuie să își definească avantajele în sectoare precum energia, infrastructura, agricultura și tehnologia. Mihaela Bîtu menționează că poziția geografică strategică și accesul la piața europeană pot transforma țara într-un hub regional important. Totuși, ea notează că investitorii străini sunt tot mai exigenți, analizând nu doar costurile, ci și calitatea mediului de afaceri, viteza de implementare a reformelor și predictibilitatea fiscală, într-un moment în care capitalul global este extrem de competitiv.
În privința ratingului de țară, Mihaela Bîtu evită să anticipeze deciziile agențiilor de rating, dar subliniază importanța credibilității politică. Ea explică faptul că România se află la limita inferioară a categoriei investment grade, iar o eventuală retrogradare ar avea impact asupra întregii economii. O scădere a ratingului ar pune presiune pe cursul de schimb și ar crește costurile de finanțare ale statului, afectând prin acest mecanism de „vase comunicante” între stat și sectorul privat.
În contextul actual al economiei, stabilitatea politică rămâne un factor critic pentru atragerea capitalului extern. În timp ce România deține resurse umane de calitate și un sector tehnologic competitiv, succesul pe termen lung depinde de capacitatea de a transforma aceste elemente în proiecte concrete. Implementarea unor politici publice coerente și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă și pentru a menține încrederea investitorilor în fața competiției globale.