Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit explicații privind rezultatele testelor PISA 2025, evidențiind necesitatea unor condiții mai bune în școli și a unui sprijin real pentru profesori. Într-o intervenție, acesta a subliniat că, pe lângă infrastructură, este crucial să existe elevi motivați să învețe, părinți implicați și comunități care să prețuiască educația. Dimian a menționat că, deși au existat reforme, acestea nu au dus încă la rezultatele dorite de către autorități.
În cadrul evaluărilor PISA 2025, desfășurate în prima jumătate a anului 2025, au fost testați 7.725 de elevi născuți în 2009, un eșantion reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi din România. Din acest număr, 89% dintre cei testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu. Această structură explică diferențele semnificative de punctaj între mediul rural și cel urban, deoarece majoritatea elevilor provin de la licee din zone urbane, după procesul de repartizare computerizată.
Analizând diferențele dintre Evaluarea Națională și testele PISA, Mihai Dimian a observat că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la matematică. La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre participanți au obținut note sub 5 la această materie. Ministrul a explicat că aceste date indică faptul că aproximativ jumătate dintre elevi nu dețin competențele minimale necesare pentru a utiliza cunoștințele matematice în situații reale sau profesii viitoare.
Scăderea rezultatelor în România se înscrie într-un context internațional, deoarece media țărilor membre OCDE a scăzut și în alte domenii. La matematică, media OCDE a scăzut cu 9 puncte, la fel ca media României, iar la lectură, media OCDE a scăzut cu 14 puncte, în timp ce România a înregistrat o scădere de 16 puncte. Dimian a menționat că testarea PISA 2025 a evaluat acumulările din perioada 2016-2025, fiind afectată de perioada de învățământ online din timpul pandemiei.
Un aspect relevant este decalajul de timp de instruire față de media internațională. Raportul OCDE „Education at a glance” 2025 indică faptul că elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie mai puțin decât media OCDE în învățământul primar și gimnazial. Această diferență de ore de studiu poate explica parțial decalajul de punctaj dintre România și restul țărilor membre ale organizației internaționale.
În concluzie, Mihai Dimian a subliniat că reformele precum „România Educată” sau creșterile salariale pentru cadrele didactice necesită timp pentru a produce efecte măsurabile. El a menționat că, pe lângă provocările educaționale, există și un „virus cognitiv” reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale și a rețelelor sociale, care afectează capacitatea de concentrare și modul de gândire al elevilor, necesități de o abordare lucidă asupra realității actuale.