Președintele Nicușor Dan a reacționat oficial în urma unui protest organizat de susținătorii lui Călin Georgescu, în care jurnalistul Cristian Tudor Popescu a fost supus unui ritual de „ucidere simbolică”. Evenimentul, care a avut loc în București, a generat o reacție fermă din partea șefului statului, acesta considerând inacceptabile orice încercări de a transforma un dezacord politic într-un instrument de intimidare sau hărțuire împotriva jurnaliștilor.
Manifestația a fost desfășurată în noaptea de 3 spre 4 octombrie, în fața Arestului Central din București, de către persoane care solicită eliberarea lui Călin Georgescu. Protestatarii au așezat pe trotuar lumânări aprinse dispuse sub forma inițialelor „CTP”, alături de o cruce, în timp ce cântau „Veșnica pomenire”, un cântare religioasă utilizată pentru pomenirea celor decedați. Această acțiune a fost justificată de participanți prin acuzația că jurnalistul ar fi dorit răul lui Călin Georgescu.
Nicușor Dan a declarat, printr-o postare pe Facebook, că niciun jurnalist nu trebuie să devină ținta amenințărilor, a hărțuirii sau a violenței pentru opiniile pe care le exprimă în spațiul public. Președintele a subliniat că, deși oamenii pot fi în profund dezacord cu un jurnalist și pot să îi critice opiniile, transformarea dezbaterii în incitare la ură este inacceptabilă într-o democrație. El a menționat că apărarea libertății presei nu depinde de simpatii politice.
În urma acestui gest, Cristian Tudor Popescu a reacționat pe rețelele sociale printr-o postare ironică, în care a comentat situația prin afirmația: „Se pare că am murit”. Nicușor Dan a reiterat faptul că libertatea presei este garantată de Constituție și presupune dreptul jurnaliștilor de a relata și de a-și exprima viziunile fără să simtă teamă. Protejarea acestui drept reprezintă, conform președintelui, o responsabilitate care depășește orice diferențe politice existente.
Președintele a insistat pe necesitatea de a face o distincție clară între critica adusă unor idei și acțiunile de intimidare directă. El a susținut că respectul pentru democrație și pentru demnitatea fiecărui cetățean impune limitarea comportamentelor care vizează simpla intimidare a celor care își exersează profesia. Această poziție vine într-un moment în care tensiunile politice și modul de exprimare al susținătorilor unor figuri publice rămân subiecte de dezbatere intensă.
Aceste evenimente se încadrează într-un context de tensiuni politice marcate, în care discuțiile de la Cotroceni implică și alte partide, precum PNL, care anunță participarea la discuții printr-o delegație condusă de Ilie Bolojan. Tensiunile dintre diverse grupări și modul de gestionare a libertății de exprimare rămân puncte centrale ale agendei publice actuale.