Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat o schimbare majoră în modul de monitorizare a calității aerului din București, începând cu data de 1 octombrie 2026. Noua procedură vizează actualizarea indicilor pentru particulele PM10 și PM2,5, care vor fi calculați pe baza concentrațiilor medii din ultima oră. Această modificare tehnică înlocuiește vechiul sistem bazat pe media mobilă a ultimelor 24 de ore, permițând astfel ca episoadele de creștere bruscă a poluării să fie identificate mult mai rapid de către populație.
Decizia de a modifica modul de calcul vine într-un moment de tensiune, după ce zona centrală a Capitalei a fost afectată de fum și miros de cauciucuri arse. Evenimentul a avut loc în urma penultimei etape a competiției de raliuri Super Rally, organizată de Federația Română de Automobilism Sportiv (FRAS). În urma acestui incident, Diana Buzoianu a declarat că este necesară o discuție serioasă despre poluarea la care sunt expuși locuitorii orașului, menționând că Garda de Mediu a declanșat deja un control.
Sistemul de monitorizare utilizează datele furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, care sunt actualizate în fiecare oră. Informațiile sunt afișate pe platforma calitateaer.ro și în aplicația „Calitate Aer”, folosind o scară de la 1 la 6 pentru a indica nivelul de poluare. Pentru fiecare stație de măsurare, nivelul general este stabilit în funcție de poluantul care prezintă indicele cel mai ridicat, oferind astfel o imagine clară a stării aerului în zonele monitorizate.
Problema poluării rămâne critică în București, conform datelor din raportul Ecopolis privind calitatea aerului în București și Ilfov din anul 2025. Analizele arată că anumite zone au depășit limitele legale pentru PM10 de zeci de zile, în special în zonele Obor/Veranda, Colentina și Voluntari. În ceea ce privește particulele PM2,5, cele mai mari concentrații au fost observate în zone precum Chiajna–Militari, Vitan–Dudești, Colentina, Voluntari și Sintești.
Monitorizarea acestor parametri este esențială, deoarece valorile înregistrate în stațiile de măsură sunt aproape de două ori mai mari în sezonul rece comparativ cu sezonul cald. În cadrul noii platforme, datele trec printr-o etapă de validare înainte de a fi afișate definitiv, oferind posibilitatea de a fi verificate și corectate ulterior. Această transparență este menită să ajute cetățenii să înțeleagă mai bine riscurile la care sunt expuși în funcție de locația lor.
Evoluția monitorizării calității aerului se înscrie într-un context de atenție sporită față de mediul înconjurător în Capitală. Deși evenimentul de drifting a fost un factor declanșator recent pentru controlul Garda de Mediu, datele statistice din anii precedenți confirmă o problemă structurală a poluării. Monitorizarea constantă prin rețele naționale rămâne principalul instrument de gestionare a riscurilor de sănătate publică cauzate de particulele fine.