Noul design aplicat în Aeroportul Internațional Henri Coandă București, caracterizat prin pardoseli cu culori puternice și forme geometrice, a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale. În timp ce utilizatorii de internet au criticat aspectul vizual al amenajărilor, comparându-le cu experimente artistice sau achiziții necoordonate, unul dintre arhitecții implicați în proiect a intervenit pentru a explica viziunea din spatele conceptului cromatic.
Controversa a fost alimentată de postarea jurnalistului Florin Negruțiu pe Facebook, care a ironizat alegerea materialelor. Acesta a descris amenajarea ca fiind o „haltă comunală numită pompos Aeroportul Internațional Henri Coandă București”, sugerând că decorul pare rezultatul unor resturi de stoc de la un dealer de gresie. Comentariile de pe rețelele sociale au fost similare, unii utilizatori întrebând despre costuri, în timp ce alții au făcut referiri la pictorul Piet Mondrian pentru a descrie compoziția geometrică.
Unul dintre arhitecții echipei de proiectare a explicat că obiectivul principal a fost crearea unei identități arhitecturale coerente pentru un aeroport care a fost extins treptat prin adăugarea unor corpuri de clădire diferite. Pardoseala a fost concepută ca o compoziție grafică de mari dimensiuni, care se desfășoară pe tot parcursul terminalului. Liniile și suprafețele colorate sunt alternante cu zone neutre, iar intensitatea culorilor se modifică în funcție de zona pe care o traversează călătorii.
Conform explicațiilor furnizate de arhitect, în zonele publice de la intrarea de la stradă, culorile sunt aplicate discret, sub formă de linii ocazionale. Pe măsură ce pasagerii înaintează spre zonele de îmbarcare, compoziția devine mult mai densă și mai intensă din punct de vedere cromatic. În zona porților de îmbarcare, sistemul vizual evoluează către un caroiaj bidirecțional, unde liniile și câmpurile de culoare formează o structură mult mai complexă.
Arhitectul a subliniat că provocarea a constatat în unificarea unor spații care nu au fost proiectate inițial ca un ansamblu unitar. Proiectul urmărește transformarea terminalului într-un „mare canvas arhitectural”, trecând de la „liniștea” griului din zonele de acces la „vibrația” câmpului verde din zona porților. Ideea este ca elementele precum pardoseala, plafonul și iluminatul să fie recunoscute ca parte a aceleiași experiențe vizuale, fără a impune un aspect identic în toate spațiile.
Aeroportul Internațional Henri Coandă reprezintă principalul hub aeroportuar al țării, fiind o infrastructură critică pentru transportul internațional. Dezvoltarea și modernizarea acestui spațiu public implică adesea integrarea unor elemente de design contemporan în clădiri construite în perioade diferite, proces care necesită un echilibru între funcționalitatea logistică și estetica arhitecturală pentru a oferi o experiență unitară vizitatorilor.