Numărul victimelor traficului de persoane identificate în România a cunoscut o creștere alarmantă în prima parte a anului 2026. În primele șase luni ale acestui an, autoritățile au identificat 430 de persoane victime ale acestui fenomen, ceea ce reprezintă o majorare de 32% față de aceeași perioadă a anului 2025. Informația a fost furnizată de Diana Tușa, președintele Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, duminică, 18 octombrie.
Evoluția statistică arată o tendință de creștere a numărului de victime identificate în ultimii ani. În anul 2023 au fost raportate 451 de cazuri, cifra urcând la 610 în 2024 și la 707 în 2025. Comparativ cu aceste date, pragul de 430 de victime atins în doar jumătate de an pentru 2026 indică o intensificare a activității de identificare sau a fenomenului în sine. România rămâne o țară de origine predominantă pentru victimele acestui tip de criminalitate.
Exploatarea sexuală rămâne principala formă de abuz asupra victimelor identificate în țară. Analizând datele din anul 2025, aproximativ 80% din totalul celor 707 victime au fost afectate de exploatare sexuală, ceea ce înseamnă 565 de persoane. Pentru a combate acest lucru, prin Legea nr. 269/2024, statul a modificat legislația astfel încât determinarea unei persoane să practice prostituția prin constrângere, inducere în eroare sau abuz de autoritate să fie sancționată direct în cadrul infracțiunii de trafic de persoane.
Protecția juridică a victimelor a fost consolidată prin noi reglementări legislative recente. Prin Legea nr. 272/2024, persoanele victime ale traficului de persoane sau ale altor infracțiuni grave au acum acces la asistență juridică gratuită asigurată de stat. Un aspect important menționat de Diana Tușa este faptul că victimele pot alege proprii avocați, nu fiind limitate doar la cei desemnați de oficiu. Această măsură vizează asigurarea unui suport juridic personalizat în fața sistemului.
O altă schimbare legislativă majoră vizează protecția minorilor împotriva abuzurilor digitale și fizice. Prin Legea nr. 201/2026, promulgată pe 14 octombrie de președintele Nicușor Dan, Codul penal include acum și abuzul sexual asupra copiilor, acoperind explicit materialele generate cu inteligență artificială. Pentru producerea acestor materiale ce conțin abuzuri asupra minorilor, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare, iar sancțiunile cresc dacă abuzul a fost și fizic.
România se poziționează ca un actor activ în combaterea acestui fenomen la nivel european. În perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de victime de cetățenie UE înregistrate la nivelul Uniunii Europene, cu peste 12.000 de persoane. Totodată, în anii 2023 și 2024, România a deschis la Eurojust cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane, fiind cele mai multe dosare de cooperare judiciară transnațională.