Parlamentul a aprobat o modificare semnificativă a Codului penal, vizând intensificarea regimului juridic pentru combaterea exploatării sexuale a minorilor. Proiectul a fost adoptat cu 180 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 15 abțineri. Noua legislație urmărește o adaptare la realitățile digitale, introducând termeni care să reflecte mai precis natura abuzurilor și protecția necesară celor afectați.
O schimbare majoră vizează terminologia utilizată în Codul penal, unde sintagma „pornografie infantilă” este înlocuită cu formularea „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Această modificare are scopul de a pune accent pe realitatea faptelor de abuz, inclusiv în situațiile în care acestea sunt perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale. Noua abordare pune victima în centrul protecției penale.
Noua lege stabilește pedepse diferențiate în funcție de gravitatea acțiunilor comise. Pentru producerea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, sancțiunile variază de la 5 la 12 ani de închisoare. În cazul expunerii sau promovării acestor materiale, pedepsele sunt de 3 până la 10 ani de închisoare, în timp ce pentru procurarea, deținerea, stocarea sau distribuirea acestora, se prevede închisoare între 2 și 7 ani.
Legislația introduce și incriminarea explicită a fenomenului de grooming, consolidând mecanismele de răspundere penală. De asemenea, reforma ține cont de evoluția tehnologică prin introducerea unor referiri la materialele generate sau manipulate cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială. Totodată, pedepsele pentru accesarea materialelor cu abuz asupra copiilor cresc de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, iar participarea la spectacole de acest tip este sancționată cu 2 până la 7 ani.
Proiectul urmărește și delimitarea clară între exploatarea sexuală și situațiile private, consensuale dintre adolescenți apropiați ca vârstă. Diana Tușa, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, a declarat că „această lege transmite un mesaj simplu și ferm: condamnăm infractorii, nu copiii”. Reforma este gândită să fie mai clară și mai bine adaptată tehnologiei.
Modificările Codului penal vin într-un context în care legislația trebuie să rămână actualizată față de noile riscuri digitale. Procesul de elaborare a acestor schimbări a inclus consultări cu profesioniști din sistemul de justiție și din domeniul protecției victimelor. După adoptarea în Parlament, documentul urmează să fie transmis către Președintele României pentru promulgare, devenind astfel parte din cadrul legal de protecție a minorilor.