Peste 2,7 milioane de cetățeni români au optat deja pentru noua carte electronică de identitate, un document modernizat care include un cip pentru stocarea datelor. Conform datelor de pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, până la data de 2 octombrie 2026, au fost emise exact 2.733.727 de astfel de documente. Deși noile cărți sunt mai mici, având dimensiunile unui card bancar, ele oferă funcționalități extinse pentru identificare și acces la servicii digitale.
Cei care dețin în continuare vechea carte de identitate o pot folosi în interiorul țării atât timp cât aceasta este încă valabilă. Totuși, există un termen limită critic pentru deplasările internaționale: din 3 august 2031, buletinele model 1997 nu vor mai fi acceptate ca documente de călătorie în statele Uniunii Europene și în Spațiul Schengen. Pentru a călători în aceste zone după această dată, cetățenii vor avea nevoie obligatorie de o carte electronică de identitate sau de un pașaport valabil.
Procesul de eliberare a noului document este facilitat prin fonduri europene prin PNRR, oferind gratuitatea pentru prima emitere cetățenilor care au împlinit 14 ani. În cazul în care o persoană solicită un nou document după ce a beneficiat deja de unul, sau în situații de pierdere, furt sau deteriorare, taxa este de 70 de lei. Pentru copiii sub vârsta de 14 ani, taxa de 70 de lei se aplică la solicitarea părinților, cu o excepție pentru cei care cer documentul cu maxim 30 de zile înainte de împlinirea vârstei.
Există și o variantă simplificată, numită Cartea de Identitate Simplă (CIS), care costă 40 de lei și nu include cip electronic. Deși are dimensiunile unui card bancar și poate fi folosită pentru identificare în România, acest document nu este acceptat pentru călătorii în străinătate. Noua carte electronică, pe de altă parte, permite călătorii nu doar în UE, ci și în țări precum Islanda, Norvegia, Elveția, Turcia sau Republica Moldova, oferind totodată posibilitatea semnăturii electronice.
Noua tehnologie aduce și schimbări administrative importante, precum faptul că adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe document, fiind stocată doar electronic. Acest lucru permite actualizarea domiciliului fără necesitatea emiterea unui nou act fizic. De asemenea, solicitarea documentului nu mai este legată de localitatea de domiciliu, românii putând să se programeze online prin platforma hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta la orice serviciu public de evidență a persoanelor din întreaga țară.
Modernizarea actelor de identitate prin introducerea cipului electronic face parte dintr-un proces mai larg de adaptare la standardele europene de securitate. Această tranziție tehnologică vizează atât securizarea datelor cetățenilor, cât și facilitarea accesului la serviciile digitale și la mobilitatea internațională în cadrul spațiului european, asigurând un sistem de identificare robust și interoperabil cu restul statelor membre.