Un videoclip care surprinde prezența a peste 10 șobolani plimbându-se pe un trotuar din zona Sfânta Vineri a devenit viral pe rețelele sociale. Filmarea, publicată pe pagina de Facebook Bukureștiul, a generat o atenție masivă, adunând peste 3.300 de vizualizări, aproximativ 450 de distribuiri și aproape 500 de comentarii. Utilizatorii au reacționat cu ironie, însă mulți au semnalat că întâlnesc rozătoare și în alte cartiere, inclusiv în timpul orelor de zi.
Primăria Capitalei a oferit detalii despre istoricul intervențiilor în zona respectivă, menționând că au fost înregistrate trei reclamații oficiale în lunile februarie, martie și mai. În plus, în luna iulie, Compania Municipală Eco-Igienizare București SA s-a autosesizat pentru a efectua verificări suplimentare în perimetrul vizat. Autoritățile confirmă că toate cele patru situații au făcut obiectul unor verificări și intervenții punctuale din partea echipelor specializate.
Echipele de la Compania Municipală Eco-Igienizare București SA au efectuat inspecții la stațiile PVC în care este amplasat raticidul. În urma acestor controale, s-a procedat la completarea sau înlocuirea substanței folosite pentru combatere. De asemenea, în funcție de configurația specifică a zonei, autoritățile au decis suplimentarea numărului de stații de intoxicare pentru a asigura o eficacitate sporită a procesului de deratizare.
Conform Primăriei Capitalei, simpla aplicare de raticide nu poate rezolva definitiv problema, deoarece șobolanii au în continuare acces la surse de hrană și adăpost. Pe trotuare și în spațiile verzi se constată aruncarea de resturi menajere, iar unele coșuri de gunoi sunt deteriorate sau prea pline. Inspectorii au găsit, la controalele anterioare, chiar și recipiente cu hrană și apă pentru animale, amplasate în apropierea blocurilor de locuințe.
Autoritățile subliniază că gestionarea corespunzătoare a deșeurilor este esențială pentru succesul măsurilor de igienizare. Intervențiile tehnice trebuie să fie însoțite de limitarea surselor de hrană disponibile în spațiile publice pentru a reduce populația de rozătoare. Fără o schimbare în modul în care sunt gestionate resturile menajere și fără evitarea amplasării de hrană pentru animale în zonele rezidențiale, efectele deratizării vor rămâne limitate.
Problema prezenței rozătoarelor în mediul urban este una complexă, fiind strâns legată de modul de gestionare a deșeurilor și de comportamentul cetățenilor. Eficiența programelor de deratizare depinde de menținerea curățeniei în spațiile comune și de integritatea infrastructurii de colectare a gunoiului. Controlul surselor de hrană rămâne un factor critic pentru controlul populației de șobolani în marile aglomerații urbane.