Primăria Capitalei pregătește lansarea unui nou program de finanțare destinat gospodăriilor din București care utilizează sobe pe lemne sau cărbune pentru încălzire. Proiectul, numit „AER 2030 ACASĂ”, este un program municipal multianual care urmărește sprijinirea tranziției către sisteme de încălzire eligibile, cu emisii reduse sau zero. Primarul general, Ciprian Ciucu, a anunțat că acest proces va fi unul voluntar, oferind soluții personalizate în funcție de infrastructura disponibilă la fiecare gospodărie în parte.
Conform datelor furnizate de Ciprian Ciucu, în București există în prezent 18.593 de locuințe care utilizează combustibili solizi pentru încălzire, fiind o sursă majoră de poluare alături de trafic. Din acest total, aproximativ 15.200 de locuințe au putut fi localizate teritorial. Încălzirea cu lemn și cărbune reprezintă principala sursă de poluare cu PM 2,5, adică particule fine în suspensie, afectând direct calitatea aerului din capitală.
Analiza indică faptul că cea mai mare concentrație de astfel de locuințe se regăsește în șapte zone specifice, care însumează 6.070 de unități locative. Cea mai afectată zonă este Ferentari – Rahova – Giurgiului, unde se află 3.211 locuințe, reprezentând 21,1% din totalul identificat. Alte zone cu numere semnificative includ Giulești Sârbi – Chitila Triaj, cu 877 de locuințe, Cățelu – Industriilor – Policolor, cu 833 de locuințe, și Colentina – Andronache – Fundeni, cu 522 de locuințe.
Implementarea acestui proiect se va baza pe un mecanism comun de finanțare creat de Primăria Capitalei împreună cu Guvernul României și primăriile de sector. În funcție de caz, acest mecanism va putea include o componentă municipală și contribuția diferențiată a beneficiarilor. Planul de implementare prevede ca în anul 2026 autoritățile centrale și Sectoarele să încheie un acord pentru identificarea surselor de bani, urmat de o etapă-pilot în 2027 și extinderea programului între 2028 și 2030.
În ceea ce privește tehnologiile ce vor înlocui sobele, legea prioritizează soluții precum pompele de căldură, energia geotermală, colectoarele solare sau sistemele fotovoltaice asociate pompelor de căldură. De asemenea, se vor lua în considerare valorificarea căldurii reziduale și stocarea energiei termice. România și-a asumat, prin legislație, obiectivul de a înlocui minimum 50.000 de astfel de sisteme de încălzire până la anul 2030, adaptându-se la noile standarde de decarbonizare.
Acest demers municipal vine în sprijinul cadrului legislativ stabilit prin Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Această lege, care a intrat în vigoare în august 2026, permite pentru prima dată autorităților administrației publice locale, în colaborare cu cele centrale, să instituie și să gestioneze programe de sprijin pentru înlocuirea unităților care utilizează biomasă forestieră sau combustibili fosili solizi.