Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va experimenta o evoluție cu creșteri ușoare în perioada 19-26 septembrie 2026. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, valorile vor staționa în jurul pragului de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului analizat. Ulterior, se estimează o creștere treptată care va duce debitul până la valoarea de 1.650 mc/s, conform datelor furnizate de Agerpres.
În ciuda acestei creșteri, nivelul fluviului rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s. Analiza hidrologică indică faptul că regimul de scurgere este mult mai scăzut decât valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. În zona de aval a Porților de Fier, debitele vor prezenta o tendință generală de creștere, cu excepția primei părți a intervalului de prognoză, când vor rămâne relativ staționare pe sectorul Brăila-Tulcea.
Pentru luna septembrie 2026, prognoza trimestrială realizată de hidrologi prevede un interval de variație a debitului Dunării între un minim de 1.400 mc/s și un maxim de 1.800 mc/s. În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice sunt estimate ca fiind relativ staționare pe întreaga durată a prognozei. Totuși, pot apărea creșteri de niveluri și debite pe anumite cursuri de apă din zonele de munte și de deal, în funcție de precipitațiile prognozate.
Probabilitatea pentru aceste creșteri de nivel pe râurile de munte și deal este mai ridicată la mijlocul intervalului de prognoză, ca urmare a precipitațiilor estimate. În contextul general al lunii septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Această situație reflectă un deficit de apă față de normele istorice în majoritatea bazinelor hidrografice monitorizate de autorități.
Distribuția debitelor pe diferite bazine hidrografice va fi variată în această lună. Valorile vor fi mai mari, între 50% și 80%, pe râurile din bazinul superior al Buzăului, Ialomiței și pe cele din bazinele Prahovei. În schimb, pe râurile din bazinul Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și în Dobrogea, debitele vor fi mai mici, sub pragul de 30%.
Monitorizarea constantă a debitelor este esențială pentru gestionarea resurselor de apă și pentru prevenirea riscurilor hidrologice. În România, regimul de scurgere al râurilor este influențat de precipitațiile sezoniere și de managementul strategic al bazinelor hidrografice. Datele furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor servesc drept bază pentru prognozele oficiale privind starea resurselor de apă din țară.