Debitul Dunării la punctul de intrare în România, în secțiunea Baziaș, va experimenta o perioadă de stabilitate urmată de o ușoară creștere. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026, volumul de apă va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului monitorizat. Ulterior, se estimează o ascensiune ușoară a debitului până la pragul de 1.650 mc/s.
În ciuda acestei tendințe de creștere, valorile prognozate rămân mult sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s. Hidrologii au elaborat și o prognoză trimestrială pentru întreaga lună septembrie, în care debitul maxim al Dunării este estimat la 1.800 mc/s, în timp ce debitul minim ar putea ajunge la 1.400 mc/s. Această variație indică un regim hidrologic cu valori relativ scăzute față de normalul istoric.
În zona de aval de Porțile de Fier, debitele vor prezenta, în general, o tendință de creștere. Totuși, există o excepție în prima parte a intervalului de prognoză, când nivelurile vor rămâne relativ staționare pe sectorul cuprins între Brăila și Tulcea. Această stabilitate temporară a fluxului de apă este monitorizată atent de specialiști pentru a evalua evoluția cursului principal al fluviului pe parcursul săptămânii.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice sunt estimate ca fiind relativ staționare pe toată durata intervalului de prognoză. Totuși, experții de la INHGA avertizează că sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe anumite râuri din zonele de deal și de munte. Aceste variații ar putea apărea în special la mijlocul intervalului, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a procesului de propagare a acestora.
Regimul hidrologic din septembrie 2026 va fi caracterizat de valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare pentru majoritatea bazinelor. Valorile vor fi mai ridicate, între 50% și 80%, pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și pe bazinul superior al Buzăului și Ialomiței. În schimb, pe râurile din Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea, debitele vor fi sub 30% din media multianuală.
Monitorizarea debitelor de apă este esențială în perioadele de tranziție sezonieră, când variațiile de temperatură și precipitațiile pot influența rapid nivelul râurilor. În contextul prognozei hidrologice, România se confruntă cu un regim de scăzult generalizat în majoritatea bazinelor, cu excepția unor zone specifice de deal și munte unde precipitațiile pot genera creșteri locale de nivel.