Meteorologii de la Severe Weather au publicat, în luna octombrie, o actualizare a prognozei sezoniere pentru iarna 2026-2027. Această previziune este influențată în mod semnificativ de fenomenul Super El Nino din zona Pacificului. Analizele se bazează pe datele furnizate de modelele meteorologice internaționale, inclusiv ECMWF și UKMO, care oferă perspective asupra evoluțiilor climatice ce vor afecta Europa și, în mod direct, teritoriul României.
Conform datelor analizate, se anticipează un sezon caracterizat prin precipitații sub nivelul normal climatologic în majoritatea regiunilor europene. Estimările au suferit o scădere față de prognozele emise în luna septembrie, indicând un deficit de zăpadă pe o suprafață vastă. Această tendință de scădere a cantităților de zăpadă este vizibilă atât în Europa Centrală, cât și în Europa de Est, precum și în zona Balcanilor și în sudul continentului.
Pentru România, prognoza indică un sezon de iarnă mai cald și cu o cantitate de ninsori mult mai mică decât mediile obișnuite. Debutul sezonului rece este estimat ca fiind unul întârziat, cu primele schimbări de temperatură și condiții specifice de iarnă fiind așteptate abia în luna decembrie. Această configurație este o trăsătură specifică perioadelor marcate de episoade de tip Super El Nino, care tind să modifice circulația atmosferică.
În ceea ce privește dinamica lunilor de iarnă, experții estimează un început lent și blând în perioada decembrie. Dacă vor apărea episoade cu temperaturi mai scăzute sau cu ninsori mai abundente, acestea sunt proiectate să apară mai degrabă în a doua jumătate a sezonului. Perioadele de frig intens sau de precipitații mai mari sunt semnalate pentru lunile februarie sau martie, când semnalul rece devine mai stabil.
Chiar și în cazul în care vor exista aceste perioade mai reci spre sfârșitul sezonului, acumularea totală a stratului de zăpadă se va menține sub media istorică. Analiza modelelor meteorologice subliniază faptul că, pe tot parcursul iernii, caracterul blând va predomina în fața condițiilor extreme de îngheț. Această evoluție reflectă impactul fenomenelor oceanice asupra stabilității temperaturilor la nivel continental.
Fenomenul Super El Nino reprezintă o anomalie termică a oceanului Pacific care poate altera modelele meteorologice globale, influențând temperaturile și precipitațiile la nivelul întregii planete. În Europa, acest fenomen poate determina variații semnificative ale temperaturilor de iarnă, afectând atât regimul de precipitații, cât și durata perioadelor cu temperaturi scăzute, modificând astfel comportamentul clasic al anotimelor.