Compania americană Critical Metals propune crearea unei întreprinderi comune cu Nuclearelectrica pentru procesarea metalelor rare provenite din Groenlanda. Proiectul vizează preluarea a 50% din producția de concentrat de la mina Tanbreez, un proiect major de pământuri rare încă nedezvoltat. Investiția totală este estimată la 1,85 miliarde de dolari, cu o marjă de eroare de +/-25%, iar procesul de amortizare al capitalului ar putea dura aproximativ doi ani.
Operațiunile de procesare vor avea loc la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o unitate deținută de Nuclearelectrica. Această rafinărie din România va avea capacitatea de a procesa anual până la 100.000 de tone de concentrat de eudialit. Prin acest proces, se estimează o producție anuală de circa 27.943 de tone de metale critice și pământuri rare, sub formă de produse cu un grad de puritate ridicat.
Proiectul este înconjurat de cifre economice semnificative, având o valoare actualizată netă (NPV) de 4,5 miliarde de dolari și o rată internă de rentabilitate (IRR) de aproximativ 55%. Veniturile anuale sunt estimate la 2,2 miliarde de dolari, dintre care 400-600 milioane de dolari vor proveni din recuperarea silicei și din economiile de acid. Printre produsele de valoare se numără SiO2, NbCl5, DyCl3, TaCl5 și produse pe bază de hafniu.
Pentru eficientizarea procesului, vor fi utilizate trei tehnologii specifice, una dintre ele fiind în curs de brevetare pentru a preveni formarea gelului de silice. O a doua metodă va permite recuperarea silicei cu o puritate de 99,99%, reducând reziduurile sub 1,5% și consumul de acid cu 85%. A treia tehnologie presupune liofilizarea a 19 săruri de clorură pentru a obține pulberi cu o umiditate foarte redusă.
Necesarul energetic al rafinăriei este estimat la un aport de până la 150 MW. Din acest consum, circa 60-70% din energie va fi furnizată de gaze naturale, restul fiind acoperit de electricitate. CEO-ul companiei Critical Metals, Tony Sage, a menționat că procesarea eudialitului în România va crește valoarea materialelor, permițând totodată recuperarea subproduselor în loc de eliminarea lor ca deșeuri.
Această inițiativă vine într-un context în care România urmărește extinderea capacităților de procesare industrială, în paralel cu alte proiecte de infrastructură energetică și modernizare. În timp ce unele companii se concentrează pe stocarea energiei în baterii, proiectul de la Feldioara pune accent pe controlul lanțului de aprovizionare pentru metale critice. Această strategie ar putea transforma țara într-un furnizor strategic de pământuri rare pentru piețele occidentale.