Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit detalii despre rezultatele obținute de elevii români la testele PISA 2025. Evaluările, desfășurate în prima jumătate a anului 2025, au vizat un eșantion de 7.725 de elevi născuți în 2009, reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de tineri din România. Mihai Dimian a subliniat că scăderea înregistrată de țară se înscrie într-un trend internațional de declin, observat și în rândul țărilor membre OCDE.
Un aspect central al analizei vizează diferențele raportate între mediul rural și cel urban. Conform datelor, 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, la liceu. Această structură explică de ce diferențele de punctaj, precum cele de 109 puncte la Matematică, nu reflectă doar mediul de proveniență, ci și procesul de selecție și repartizare de la gimnaziu la liceu. Majoritatea elevilor cu rezultate mai bune ajung în licee urbane, ceea ce influențează semnificativ scorurile raportate pentru zona rurală.
În ceea ce privește performanțele la matematică, datele arată că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 PISA, pragul care definește evitarea analfabetismului funcțional. Această cifră este semnificativ mai mare decât cea de 31% raportată la notele sub 5 la Evaluarea Națională din 2024. Diferența poate fi explicată de faptul că testele PISA măsoară capacitatea de a utiliza cunoștințele în situații reale, spre deosebire de evaluările bazate strict pe programa școlară.
Scăderea scorurilor în România este încadrată într-un context global de deteriorare a rezultatelor educaționale. Media țărilor OCDE a înregistrat scăderi la matematică, științe și lectură, fenomen în care și România s-a implicat. Totuși, impactul pandemiei și trecerea la formatul online în perioada critică a fost un factor determinant pentru performanțele globale. În acest context, evenimentele care au perturbat procesul educațional au afectat progresul elevilor atât la nivel local, cât și la nivel internațional.
Un alt factor de analiză este decalajul de timp și ore de instruire față de media OCDE. Raportul „Education at a glance” 2025 indică faptul că elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie mai puțin decât media OCDE. De asemenea, România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, în timp ce media OCDE este de 13,5 săptămâni. Această diferență de timp și de structură a programului poate explica decalajul de punctaj dintre România și alte țări dezvoltate.
În contextul actual, se discută și despre impactul inteligenței artificiale asupra proceselor cognitive. Cercetători de la instituții precum Universitatea Harvard au menționat riscul unui „virus cognitiv”, unde instrumentele digitale și rețelele sociale pot afecta modul de gândire și atenția. În România, transformarea resurselor în rezultate măsurabile rămâne o provocare, în ciuda reformelor și investițiilor realizate în ultimii ani pentru îmbunătățirea infrastructurii și a salarizării în sectorul educațional.