Gestionarea neadecvată a consumului și depozitarea incorectă a produselor alimentare pot cauza familiilor din România pierderi financiare ce variază de la câteva sute până la câteva mii de lei în fiecare an. Fenomenul de risipă alimentară este amplu, în România fiind aruncate anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deșeuri alimentare doar din partea gospodăriilor. Această situație generează costuri suplimentare și pentru companiile din industria agroalimentară, reflectând o problemă de gestionare a resurselor.
Multe dintre pierderile de la nivelul consumatorilor se nasc din decizii zilnice, precum cumpărăturile efectuate fără o listă clară sau fără o planificare prealabilă. Cumpărăturile făcute atunci când persoana este flămândă pot duce la achiziții impulsive de produse perisabile în cantități mult mai mari decât sunt necesare. De asemenea, lipsa unui plan pentru utilizarea resturilor sau gătitul în exces, fără o strategie de congelare, contribuie direct la creșterea volumului de deșeuri alimentare.
Organizarea frigiderului joacă un rol crucial în evitarea pierderilor, fiind recomandat utilizarea principiului „First In, First Out”, care presupune consumarea produselor mai vechi înainte de cele noi. O altă sursă de confuzie este diferența dintre formulările de siguranță și cele de calitate, precum „A se consuma până la” și „A se consuma de preferat înainte de”. Fără o organizare vizuală a stocurilor, alimentele pot expira și vor fi aruncate, reprezentând o pierdere directă de bani.
Problema afectează și sectorul comercial, unde producătorii, distribuitorii și retailerii se confruntă cu surplusul de alimente din cauza ambalajelor deteriorate sau a erorilor de etichetare. Companiile pierd nu doar valoarea mărfii, ci și sumele necesare pentru transportul și eliminarea deșeurilor. În acest context, legislația permite companiilor care donează surplusul alimentar să beneficieze de deductibilitate fiscală integrală și scutire de TVA, transformând astfel un cost într-un avantaj economic.
Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, subliniază că risipa alimentară este o problemă gravă de gestiune economică, nu doar una de mediu. El menționează că, în timp ce unele familii pierd sute de lei lunar pe alimente uitate, există persoane care se confruntă cu insecuritatea alimentară. Rețeaua de Băncile pentru Alimente a colectat peste 49.000 de tone de produse de la înființare până în iunie 2026, transformând peste 48.000 de tone în 96 de milioane de porții de hrană.
Evoluția acestui tip de gestionare a resurselor este strâns legată de impactul asupra mediului, deoarece deșeurile alimentare în gropile de gunoi generează emisii de gaze cu efect de seră. Reducerea risipei este esențială pentru a limita poluarea și pentru a optimiza utilizarea energiei și a resurselor naturale. În România, rețeaua de bănci regionale din orașe precum București, Cluj, Brașov sau Timișoara joacă un rol activ în recuperarea alimentelor care ar altfel ajunge la deșeuri.