România deține cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului, conform datelor furnizate de Eurostat. În această perioadă, rata locurilor de muncă neocupate în România a fost de 0,5%, un indicator care poziționează țara la polul opus față de alte state membre. Această valoare este semnificativ mai mică decât media de 2% înregistrată la nivelul Uniunii Europene și de 2,1% în zona euro.
Situația pieței muncii în România arată o scădere a numărului de posturi disponibile. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 26.500 în trimestrul II, ceea ce reprezintă o diminuare de 1.800 de posturi față de trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, numărul de joburi disponibile a scăzut cu 4.900 de unități, în timp ce rata estimată pentru trimestrul II 2026 a fost de 0,52%.
În cadrul Uniunii Europene, există o diferențe marcate între statele cu cele mai multe și cele mai puține joburi disponibile. Țările de Jos deține cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante, cu 4,1%, urmată de Belgia, care are 3,3%, Malta cu 3,1% și Austria cu 2,9%. La polul opus, pe lângă România, se află Polonia și Bulgaria, care au ambele o rată de 0,8%, precum și Spania și Slovacia, care registrează câte 0,9%.
Analizând sectoarele economice, producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de posturi vacante, cu 1,41%. Alte sectoare cu cerere ridicată sunt intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, și activitățile culturale sau sportive, cu 0,90%. Sectorul bugetar a reprezentat peste 19% din totalul locurilor de muncă vacante, incluzând 2.700 de posturi în sănătate și 1.400 în administrația publică.
Evoluția indicatorilor a fost variabilă în Europa, cu scăderi și creșteri în funcție de țară. Cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost observate în Cipru, cu o scădere de 0,7 puncte procentuale, și în Belgia, cu 0,6 puncte. În schimb, în Slovenia s-a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale, în timp ce în Grecia creșterea a fost de 0,2 puncte procentuale, iar în Suedia de 0,1 puncte procentuale.
Contextul economic european este marcat de o monitorizare atentă a stabilității pieței muncii și a indicatorilor de ocupare. În timp ce unele țări de membre UE traversează perioade de ajustare, alte se confruntă cu dinamici diferite ale cererii de forță de muncă. Datele oficiale precum cele de la Eurostat oferă o imagine clară asupra diferențelor de dezvoltare și de cerere de personal între statele membre ale Uniunii Europene.