Debitul Dunării la intrarea în teritoriul României va experimenta o creștere ușoară în perioada 23–30 octombrie 2026, ajungând la nivelul de 1.400 de metri cubi pe secundă. Această valoare rămâne însă semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 de metri cubi pe secundă. Datele fac parte din prognoza elaborată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), care semnalează o situație de secetă hidrologică pe cursul principal al fluviului.
La punctul Baziaș, hidrologii au estimat că debitul va rămâne staționar, la 1.300 de metri cubi pe secundă, în primele cinci zile ale intervalului de prognoză. Ulterior, se prevede o creștere până la 1.400 de metri cubi pe secundă, însă acest nivel va reprezenta doar aproximativ 36% din media multianuală a lunii. În zona de aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ constante pe sectorul Gruia–Corabia, în timp ce între Turnu Măgurele și Tulcea se anticipează o creștere ușoară.
În ceea ce privește întregul sector Gruia–Tulcea, prognoza indică creșteri ușoare în a doua parte a intervalului analizat. Conform estimărilor trimestriale ale INHGA pentru luna octombrie, debitul maxim al Dunării la intrarea în țară ar putea atinge 1.600 de metri cubi pe secundă, în timp ce minimul estimat este de 1.200 de metri cubi pe secundă. Această variație subliniază caracterul critic al resurselor de apă pe cursul principal al Dunării în această perioadă.
Situația este similară și pe râurile interioare, unde debitele medii zilnice vor fi, în general, staționare. Pentru luna octombrie, hidrologii estimează că pe majoritatea râurilor debitele vor oscila între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Scăderi sunt prevăzute în bazinele Oltului superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe cele din Dobrogea, începând chiar cu prima zi a intervalului de prognoză.
Există însă și zone cu valori mai ridicate, unde debitele ar putea ajunge la 50–80% din medii, în bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, precum și în bazinele superioare ale Oltului și Bistriței. Cele mai precare situații sunt estimate pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, unde debitele vor fi sub pragul de 30% din mediile multianuale. Această distribuție evidențiază o criză de apă care afectează divers bazine hidrografice.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces continuu realizat de autoritățile de specialitate pentru a evalua riscurile de secetă. În România, gestionarea resurselor hidrice implică urmărirea constantă a nivelurilor de la intrarea în țară și pe cursurile de apă secundare, pentru a identifica zonele unde deficitul de apă depășește pragurile de siguranță stabilită prin datele multianuale.