Un cetățean din Ucraina va petrece 1 an și 2 luni în penitenciar după ce a acceptat să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției. Procesul a avut loc în urma unei anchete desfășurate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. Inculpatul a fost acuzat de înșelăciune în formă continuată, implicând o sumă considerabilă de bani preluată de la mai multe persoane vătămate în capitală.
Conform anchetatorilor, faptele au avut loc în cursul lunilor iulie 2026, pe datele de 17.07.2026 și 23.07.2026. În acele perioade, bărbatul se afla în diverse locații publice din municipiul București, unde a acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu persoane care nu au fost identificate până în acest moment. Acesta a preluat de la 4 persoane vătămate suma totală de 561.480,00 lei, fiind conștient de natura ilicită a acestor bani.
Schema frauduloasă a utilizat calități mincinoase pentru a induce în eroare victimele, pretinzând că sunt reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Pentru a întări suspiciunea, atacatorii au folosit și alte mijloace, precum transmiterea unui acord de confidențialitate prin aplicația WhatsApp. Scopul final al acestei manevre era securizarea banilor, sub pretextul unei tentative de fraudă asupra conturilor bancare ale victimelor.
Bărbatul de cetățenie ucraineană a fost supus unei cercetări sub regim de arest preventiv încă de la data de 08.08.2026. Această măsură de constrângere a fost menținută pe parcursul întregului proces, inclusiv prin intermediul acordului de recunoaștere a vinovăției semnat recent. Acordul a fost finalizat pe 21 octombrie, marcând astfel încheierea procedurii penale pentru acest inculpat implicat în schema de înșelăciune.
Metoda menționată în acest dosar, cunoscută sub numele de metoda BNR, implică de obicei utilizarea unor identități false ale unor instituții financiare sau de autorități pentru a convinge victimele că banii lor sunt în pericol. Atacatorii folosesc un sentiment de urgență și autoritate pentru a manipula persoanele, forțându-le să transfere sume mari de bani sau să îi predea în scopul unei príză false de protecție financiară.
În România, astfel de scheme de fraudă cibernetică și prin manipulare psihologică au devenit o problemă de securitate pentru cetățeni, necesitând o atenție sporită față de comunicările primite prin aplicații de mesagerie. Autoritățile de supraveghere și instituțiile de investigare continuă monitorizarea acestor tipare de criminalitate organizată care vizează economiile persoanelor vătămate prin utilizarea unor calități oficiale inventate.