Președintele Nicușor Dan a anunțat, joi, 17 septembrie 2026, că îl propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Anunțul a fost făcut în cadrul unei declarații de presă care a început cu întârziere, la ora 17:00. Șeful statului a precizat că europarlamentarul a solicitat un timp de gândire, o cerere pe care președintele a declarat că o respectă, așteptând confirmarea oficială înainte de publicarea decretului în Monitorul Oficial.
Siegfried Mureșan a acceptat ulterior propunerea prin intermediul unei postări pe Facebook. Procesul de consultare a inclus partidele PNL, USR și UDMR, iar președintele a explicat că alegerea sa se bazează pe numărul de voturi exprimate de partid la consultări. Nicușor Dan a subliniat că experiența europarlamentară a lui Mureșan, inclusiv capacitatea de a negocia subiecte importante, reprezintă un avantaj pentru această poziție dificilă.
În culisele nominalizării, s-a aflat că președintele nu l-a anunțat anterior pe Ilie Bolojan sau pe ceilalți lideri ai coaliției PNL-USR-UDMR. Siegfried Mureșan a fost singurul contactat direct de Nicușor Dan, după care acesta a contactat imediat liderii coaliției pentru a-i informa despre discuția cu președintele. Această lipsă de comunicare prealabilă a fost motivul pentru care s-a menționat o ezitare, Mureșan dorind să evite repetarea unui scenariu similar cu „episodul Veștea”.
Nicușor Dan a declarat că România are nevoie de un guvern funcțional și a criticat preocuparea excesivă a partidelor pentru campania electorală în detrimentul interesului național. Președintele a afirmat că, indiferent de evoluția crizei, țara va rămâne pe un traseu pro-occidental. El a menționat că este esențial ca România să își îndeplinească angajamentele, inclusiv cele care vizează traiectoria fiscală și relația cu partenerii externi.
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost primită cu reacții diverse din partea politicii românești. În timp ce unii lideri au salutat decizia, alți actori politici au exprimat îndoieli privind stabilitatea acestui guvern. În acest context, presă internațională, inclusiv cea din Rusia, a urmărit înde closely criza guvernamentală din România, în timp ce presa maghiară a emis observații privind lipsa unei majorități parlamentare stabile.
Situația politică din România este marcată de o instabilitate care pune sub semnul întrebării capacitatea de formare a unui guvern de coaliție. În acest context, discuțiile despre necesitatea unor alegeri anticipate au devenit un subiect recurent, în special în contextul observațiilor externe privind viitorul politicii de guvernare și stabilitatea partidelor de centru-dreapta.