Echipajele de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au gestionat un volum masiv de apeluri în perioada ianuarie-septembrie 2026. În acest interval de nouă luni, angajații au intervenit la aproape 370.000 de cazuri raportate pe teritoriul țării. Activitatea intensă a serviciilor de urgență a vizat numeroase situații critice, necesitând o mobilizare constantă a resurselor medicale și a personalului specializat pentru a răspunde nevoilor populației.
Datele centralizate de IGSU arată că au fost înregistrate oficial 369.970 de intervenții SMURD. Prin intermediul acestor misiuni, asistența medicală a fost acordată unui total de 377.138 de persoane. Din acest număr de beneficiari, majoritatea sunt adulți, reprezentând 347.214 persoane, în timp ce 29.924 de copii au apelat la ajutorul echipajelor de urgență pentru a primi îngrijiri medicale necesare.
Zona București-Ilfov deține primul loc în ceea ce privește numărul de intervenții SMURD, înregistrând 74.242 de misiuni efectuate. Următoarele județe cu cele mai mari activități de urgență sunt Timiș, cu 19.781 de intervenții, Mureș, cu 17.305, Cluj, cu 16.089 și Constanța, cu 14.748 de intervenții. Această distribuție teritorială evidențiază o concentrare semnificativă a solicitărilor de ajutor în principalele zone urbane și de aglomerare a țării.
Pe lângă asistența medicală standard, echipajele au efectuat și 1.757 de intervenții de descarcerare, operațiuni esențiale în accidentele rutiere. În urma acestor misiuni specifice, au fost asistate 2.472 de persoane, dintre care 2.322 de adulți și 150 de copii. În ceea ce privește distribuția acestor operațiuni de descarcerare, județul Suceava este pe primul loc cu 554 de misiuni, urmat de Prahova, Olt, Ialomița și Sibiu.
Echipajele de descarcerare au fost necesare pentru salvarea victimelor implicate în accidente, unde intervenția rapidă este vitală. În topul județelor pentru acest tip de activitate se mai află Prahova, cu 303 intervenții, Olt, cu 155, Ialomița, cu 140 și Sibiu, cu 55 de intervenții. Fiecare misiune de acest fel necesită o pregătire riguroasă pentru a proteja viața persoanelor aflate în dificultate și pentru a reduce consecințele accidentelor.
Activitatea serviciilor de urgență din România este coordonată de structuri care gestionează riscurile și situațiile de criză la nivel național. Monitorizarea constantă a numărului de intervenții permite optimizarea resurselor și a timpului de răspuns în zonele cu o densitate mare de apeluri. Această gestionare a urgențelor este un pilon fundamental pentru siguranța publică și pentru capacitatea statului de a reacționa în fața incidentelor de orice natură.