Traficul pe canalul Sulina, ruta strategică ce face legătura între Marea Neagră și porturile de pe Dunăre, a cunoscut o creștere masivă în ultima lună. Conform datelor furnizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, volumul de nave a crescut de două ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție este determinată în principal de redirecționarea unor transporturi către și dinspre Ucraina prin apele românești.
Aglomerația observată în rada Sulina a ridicat anumite suspiciuni privind un posibil blocaj, însă oficialii explică situația prin natura operațiunilor. Iulian Dan Ichim, căpitan-șef al Portului Tulcea, a precizat că în radă se află o medie zilnică de aproximativ 100 de nave. Acestea nu sunt toate în tranzit activ, ci unele așteaptă finalizarea contractelor pentru transportul cerealelor sau așteaptă momentul pentru a intra în operare sau pentru a ieși la mare.
Pentru a gestiona fluxul de nave, ordinea de acces este strict regulată în funcție de portul de destinație. În cazul navelor care vizează porturile ucrainene, ordinea de intrare este stabilită de administrația portuară ucraineană, în funcție de marfă și de dana de operare disponibilă. Pentru navele care se îndreaptă spre porturile românești, responsabilitatea revine Administrației Fluviale a Dunării de Jos, asigurând un flux controlat pe durata procesului de navigație.
Eficiența verificărilor este o prioritate pentru a minimiza timpii de așteptare în zona de port. Iulian Dan Ichim a menționat că două echipe de control pot lucra simultan în porturile Tulcea și Sulina pentru a accelera procedurile. În funcție de destinație, timpii de așteptare variază considerabil, însă pentru navele cu destinație în porturile românești sau Giurgiulești, timpul de așteptare este de maximum 24 de ore.
Marian Ghinea, inginer în cadrul Serviciului Pilotaj al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, a oferit detalii despre volumul de trafic. Acesta a explicat că, în mod obișuit, se înregistrau în medie 200 de nave pe lună, însă în ultima perioadă numărul a ajuns la 400 de nave într-un interval de o lună. Întârzierile sunt raportate în principal pentru navele care au ca destinație porturile ucrainene, precum Reni, Ismail sau Chilia Nouă.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos gestionează un sistem de repartizare a fluxului de nave bazat pe acorduri stabilite în anii precedenți. Din numărul total de nave care intră zilnic pe Dunăre, un procent de 40% aparține României, 40% Ucrainei și 20% Republicii Moldova. Dacă anumite nave nu consumă procentul alocat, acesta este redistribuit către porturile ucrainene pentru a menține echilibrul operațional pe rutele de transport.