Un incident tragic a avut loc în largul portului Constanța, în dimineața zilei de 23 octombrie 2026, când petrolierul Khoryv s-a scufundat după un atac cu dronă. În urma acestui eveniment, un marinar ucrainean a pierdut viața, în timp ce alte trei persoane sunt în continuare căutate de echipele de salvare. Operațiunile de căutare continuă în zona unde nava a fost raportată în pericol, într-un context de securitate maritima extrem de tensionat.
Petrolierul Khoryv, care naviga sub pavilionul Comore, avea la bord un echipaj format din 14 persoane, majoritatea fiind cetățeni ucraineni. În urma atacului, patru membri ai echipajului au fost salvați și transportați imediat la spital pentru tratament medical, printre aceștia figurând chiar căpitanul navei. Ministerul de Externe de la Kiev a declarat că ambasada continuă să investigheze circumstanțele incidentului, monitorizând locația și starea de sănătate a celor salvați în contact permanent cu autoritățile române.
Alarma a fost dată vineri dimineață, în jurul orei 10:00, când Centrul de Coordonare maritim al României a recepționat raportul privind situația navei. Petrolierul se afla în pericol în afara apelor teritoriale românești, la o distanță de 13 mile marine de Constanța, ceea ce înseamnă aproximativ 24 de kilometri de coastă. Imediat după primirea mesajului de alarmă, navele Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare (ARSVOM) și ale Gărzii de Coastă a României au pornit în misiune de salvare.
Situația navelor civile din regiune a generat reacții la nivel internațional, Parlamentul European propunând Uniunii Europene posibilitatea unei operațiuni navale în Marea Neagră pentru a contracara atacurile rusești. În paralel, NATO a anunțat intenția de a consolida supravegherea în această zonă strategică. Autoritățile de la Kiev și cele române colaborează strâns pentru a clarifica dacă atacul cu dronă asupra navei Khoryv face parte dintr-un model de agresiune asupra traficului maritim civil.
Pe plan regional, România a propus ca statele NATO riverane Mării Negre să instituționeze un comandament militar comun, care să fie condus prin rotație de Turcia, Bulgaria și România. Conform propunerii transmise de Ministerul român al Apărării, România ar putea prelua conducerea acestui nou comandament militar în anul 2028. Această inițiativă vizează creșterea capacității de răspuns și de protecție a spațiului maritim în fața amenințărilor constante din zona Mării Negre.
Securitatea în Marea Neagră rămâne un subiect critic de politică externă, având în vedere atacurile frecvente asupra infrastructurii și navelor comerciale. Tensiunile actuale impun o coordonare sporită între forțele NATO și statele riverane pentru a asigura libertatea de navigație. Incidentul petrolierului Khoryv subliniază vulnerabilitatea navelor sub pavilioane diverse în zonele de conflict și necesitatea unor mecanisme de protecție mai robuste pentru echipajele internaționale.