Palatul Telefoanelor, un reper arhitectural de importanță istorică din București, a fost scos la vânzare de către operatorul de telecomunicații Orange România. Tranzacția va fi realizată printr-o metodă de licitație cu ofertă în plic închis, având un preț de pornire stabilit la 25.870.000 de euro. Ansamblul imobiliar scos la licitație include un teren total de 2.252 mp, împărțit în două imobile distincte.
Primul corp al proprietății este situat pe Calea Victoriei nr. 35 și ocupă un teren intravilan de 1.953 de metri pătrați. Această construcție are un regim de înălțime de 2S+P+M+11E și o suprafață construită desfășurată de 11.764 de metri pătrați. Al doilea imobil este reprezentat de un teren adiacent cu o suprafață de 299 de metri pătrați, situat pe strada Matei Millo, fiind integrat în ansamblul monumentului istoric.
Amplasarea acestui ansamblu în zona zero a orașului oferă o vizibilitate ridicată și acces facil către punctele administrative, culturale și comerciale ale capitalei. În imediata vecinătate a clădirii se află instituții de prestigiu, hoteluri de top, teatre și diverse spații culturale. Orange România S.A. a menționat în comunicat că oferă spre vânzare o proprietate cu o valoare istorică, arhitecturală și simbolică ridicată.
Clădirea beneficiază de dotări și finisaje moderne, însă parterul a fost restaurat pentru a păstra stilul original Art Nouveau/Art Deco. Restaurările efectuate până în prezent au avut scopul de a conserva identitatea istorică a imobilului. Această abordare a fost menită să protejeze caracterul arhitectural specific, asigurând în același timp funcționalitatea necesară pentru utilizările contemporane ale unui astfel de spațiu de prestigiu.
Construția a fost realizată între 1931 și 1933, fiind inaugurată oficial în anul 1934. Cu o înălțime de 52,5 metri, Palatul Telefoanelor a fost primul zgârie-nori din România și prima construcție înaltă realizată pe structură metalică. Proiectul a fost semnat de arhitectul american Louis Seabury Weeks, sub coordonarea arhitectului Edmond van Saanen Algi, rămânând un simbol al modernității tehnologice.
De-a lungul deceniilor, acest monument a supraviețuit bombardamentelor din 1944 și marilor cutremure care au afectat Bucureștiul în anii 1940, 1977, 1986 și 1990. Din anul 1995, clădirea a făcut obiectul unui proces ampl de consolidare. Aceste măsuri tehnice au fost implementate pentru a asigura integritatea structurii și pentru a păstra rolul de reper urban al clădirii în peisajul istoric al capitalei.