Parlamentul Belgiei a adoptat, după o dezbatere nocturnă care a durat până la ora 05:00, o nouă lege care permite poliției să intre în locuințele unor persoane fără acte. Această măsură vizează persoanele cărora le-a fost respinsă cererea de azil și care sunt considerate o amenințare pentru securitatea publică. Noua legislație face parte dintr-un pachet de măsuri prin care guvernul urmărește limitarea migrației și creșterea numărului de expulzări.
Conform noilor prevederi, autoritățile vor putea solicita accesul în locuințele persoanelor care au primit o decizie prin care sunt obligate să părăsească Belgia, dar nu au respectat această măsură. Intervenția este permisă doar pentru cei care sunt considerați un pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională. Pentru a asigura legalitatea procedurii, fiecare intervenție va necesita aprobarea unui judecător de instrucție și va fi realizată în prezența reprezentanților serviciilor de imigrare.
Proiectul a fost susținut de coaliția de guvernare de centru-dreapta condusă de premierul Bart De Wever. Printre principalii promotori ai acestei inițiative se numără ministrul pentru Azil și Migrație, Anneleen Van Bossuyt, precum și ministrul Justiției, Annelies Verlinden. Guvernul susține că această legislație este esențială pentru aplicarea efectivă a ordinelor de expulzare, argumentând că autorizarea judecătorească prealabilă reprezintă o garanție necesară împotriva unor eventuale intervenții arbitrare.
Adoptarea legii a fost precedată de proteste masive în diverse localități din țară, fiind raportate peste 50 de manifestații. Miercuri seara, aproximativ 3.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles pentru a exprima opoziția față de proiect. Organizația Amnesty International a cerut parlamentarilor respingerea proiectului, avertizând că noile prevederi ar putea afecta și persoanele care oferă adăpost migranților fără drept de ședere, inclusiv rudele sau prietenii acestora.
Criticile au venit și din partea sistemului judiciar, magistrații punând sub semnul întrebării atribuțiile judecătorului de instrucție într-o procedură administrativă de expulzare, care diferă de o anchetă penală. Avocații și organizațiile pentru drepturile omului susțin că noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu este definită suficient de clar. De asemenea, se avertizează că aceste măsuri pot afecta direct dreptul la viață privată, garanțiile constituționale și viața familială a celor vizate.
Această decizie legislativă intervine într-un context de presiune politică privind gestionarea fluxurilor migratorii în Europa. În Belgia, implementarea acestor măsuri de înăsprire a politicii de imigrație reflectă tendințele de securitate adoptate de coaliția de guvernare pentru a crește rata expulzărilor persoanelor care nu dețin drept de ședere pe teritoriul țării.