La 15 ani de la momentul în care grupul terorist Nationalsozialistischer Untergrund a fost demascat, Germania continuă să gestioneze consecințele unei serii de crime și atentate de extremă dreapta. Grupul a fost identificat în noiembrie 2011, după ce Beate Zschäpe s-a autodemascat, iar ceilalți doi membri, Uwe Böhnhardt și Uwe Mundlos, au fost găsiți morți într-o autorulotă incendiată în urma unui jaf bancar eșuat la Eisenach.
Seria de crime a vizat în principal bărbați cu origini străine, executați de la scurtă distanță, precum Halit Yozgat, ucis în aprilie 2006 la Kassel. Printre victime s-a numărat și polițista Michèle Kiesewetter, ucisă în aprilie 2007 la Heilbronn, însă motivul pentru care aceasta a fost țintită rămâne o întrebare fără răspuns. Nici procesele desfășurate la Tribunalul Regional Superior din München, nici investigațiile comisiilor parlamentare nu au oferit explicații definitive privind acest caz.
Recent, un proces împotriva Susann Eminger a generat indignare în rândul familiilor victimelor, după ce instanța a condamnat-o la doi ani de închisoare cu suspendare. Susann Eminger a ajutat prietena sa, Beate Zschäpe, să folosească o identitate falsă, însă tribunalul din Dresda nu a putut demonstra că aceasta știa despre uciderea celor nouă bărbați. Rudele victimelor, inclusiv Michalina Boulgarides, au criticat verdictul, subliniind că zece oameni au fost executați cu sânge rece.
În prezent, Beate Zschäpe este singura teroristă de extremă dreapta care mai rămâne în detenție, urmând să fie închisă până în anul 2035. Alte figuri implicate au fost deja eliberate, precum André Eminger, care a executat doar două treimi din pedeapsa de doi ani și jumătate, sau Ralf Wohlleben, a cărui pedeapsă de zece ani s-a încheiat în mai 2026. Toate celelalte investigații ale Parchetului Federal împotriva unor susținători ai NSU au fost deja clasate.
Deși aspectul juridic pare aproape încheiat, proiectele de comemorare avansează cu dificultate. La Nürnberg se planifică un centru național de documentare, pentru care Bundestagul a prevăzut aproape nouă milioane de euro, sub coordonarea Agenției Federale pentru Educație Civică. Un alt monument este așteptat în Köln, pe strada Keup, însă lucrările nu pot începe înainte de 2030 din cauza necesității de a reamenaja zona afectată de atentatul cu bombă din 2004.
Cazul NSU reprezintă cea mai gravă serie de crime și atentate teroriste de extremă dreapta din Germania de după cel de-al doilea război mondial. Această evoluție a grupării a pus sub semnul întrebării responsabilitatea statului și a societății în gestionarea radicalismului, lăsând comunitățile afectate să aștepte decenii pentru o asumare completă a trecutului.