Un administrator care gestionează trei companii diferite a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Acesta este acuzat de evaziune fiscală în formă continuată, după ce ar fi pus la punct un mecanism prin care a evitat plata unor obligații fiscale esențiale. Acțiunile sale ar fi durat o perioadă de 11 ani, afectând direct bugetul statului prin neplata unor taxe obligatorii.
Conform anchetatorilor, persoana respectivă ar fi implementat acest mecanism infracțional în perioada cuprinsă între 26 aprilie 2010 și 25 ianuarie 2021. În acest interval, administratorul a utilizat declarațiile fiscale obligatorii ale firmelor pentru a evidenția achiziții fictive. Valoarea acestor achiziții, incluzând și taxa pe valoarea adăugată, a depășit pragul de 11 milioane de lei, fiind un instrument utilizat pentru a evita plata taxelor.
Pe lângă achizițiile fictive, administratorul a omis să declare venituri realizate de companii în valoare de peste 1,7 milioane de lei, inclusiv TVA. Prejudiciul total adus bugetului general consolidat al statului este estimat la 3.539.213 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 793.788 euro. Din această sumă, 2.359.402 lei reprezintă TVA, 1.179.431 lei sunt impozit pe profit, iar 380 lei reprezintă impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Pentru a garanta recuperarea sumelor datorate statului, reprezentanții Parchetului au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor deținute de administrator. Această măsură a vizat un apartament, o casă, un teren și o mașină care aparțin administratorului. De asemenea, a fost pus sub sechestru și suma de 21.260 lei care a fost ridicată în urma percheziției efectuate la domiciliul acestuia.
Dosarul evidențiază modul în care o structură de trei firme a fost folosită pentru a evita plata taxelor pe profit și pe venituri. Mecanismul a funcționat pe termen lung, acoperind o perioadă de peste un deceniu de activitate economică. Detaliile oferite de anchetatori arată o strategie de evitare a obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor tranzacții care nu au avut un scop real de achiziție.
Aceste tipuri de investigații privind evaziunea fiscală sunt parte din monitorizarea constantă a conformității fiscale în sectorul de afaceri. În România, autoritățile urmăresc atât achizițiile fictive, cât și omiterea veniturilor pentru a proteja veniturile bugetului de stat. Controlul riguros asupra declarațiilor fiscale și a tranzacțiilor de afaceri rămâne un instrument principal în combatarea fraudelor financiare de amploare.