O judecătoare de la Tribunalul Galați a fost exclusă din magistratură în urma unei decizii luate de CSM, o decizie confirmată ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție. Daniela Marilena Stoica, care are 50 de ani, a fost acuzată de amânarea repetată a pronunțării în numeroase dosare. Aceasta a amânat fără motive scuzabile pronunțarea în 387 de cauze civile, perioadele de amânare fiind de până la 381 de zile.
Daniela Marilena Stoica dobândise un salariu net de aproape 13.000 de lei pe lună. În raport cu situația sa financiară, aceasta declară datorii în valoare de 250.000 de lei. Amânările excesive au afectat procesele civile, iar în unele cazuri, așteptarea pentru o decizie a depășit pragul de un an, evidențiind o gestionare deficitară a dosarelor de la Tribunalul Galați.
Cazul de la Galați nu este singurul care evidențiază probleme de performanță în sistemul judiciar. Un alt eveniment recent a implicat judecătorul Adrian Chipăer de la judecătoria Zărnești, care a fost sancționat disciplinar. Acesta a amânat succesiv pronunțarea în 730 de cauze civile, cu perioade de așteptare de până la 245 de zile. Spre deosebire de judecătoarea de la Galați, Adrian Chipăer nu a fost exclus, ci a primit doar o diminuare a salariului.
Sistemul salarial al magistraților variază semnificativ în funcție de vechime. Judecătorii cu o vechime de peste 20 de ani încasează peste 20.000 de lei net, în timp ce cei cu sub 5 ani ani de vechime primesc între 10.000 și 11.500 de lei. Pentru magistrații cu vechime între 10 și 15 ani, salariile sunt de peste 13.000 de lei, o sumă pe care o dobândise și Daniela Marilena Stoica înainte de excludere.
În viitorul apropiat, sistemul judiciar va trece printr-o transformare prin introducerea unor capacități anuale de referință. CSM a stabilit că pentru judecătorii de la tribunale, capacitatea este de 192 de dosare, în timp ce pentru judecătorii de la curțile de apel, aceasta este de 119 dosare. La nivelul judecătoriilor, numărul de referință este de 288 de dosare pe an pentru fiecare magistrat.
Această monitorizare a performanței vine într-un context în care sistemul juridnicienilor din România urmează să fie reglementat prin noi norme de activitate. Schimbările vizează stabilirea unor limite clare de volum de muncă pentru judecători, pentru a evita situații precum amânările excesive care au dus la sancțiuni disciplinare severe sau inclusiv la excluderea din magistratură în cazul unor judecători.